Arhive pe etichete: trecut

*Cântă -mi Cobzar…*


Cântă-mi cobzar… cântă-mi acum,
De dor să-mi cânți de inimă nebună,
Arcuș să -ți faci din suflet de tăciuni,
Cântul viorii în lume să răsune.

Să-mi cânți de timpul ce-a trecut,
De vremurile-apuse-n cețurile vieți,
Adu-mi în minte ce-am avut și ce-am pierdut,
Pe lungul drum al vieții.

Să-mi cânți cobzar bătrân… să-mi cânți,
Ți-oi da doi lei doară să cânți,
Pe-arcușul ceterii în val curgând,
Să-mi plângă inima de dor prea plină.

Trimite-mi sufletul cu cântul tău,
Hoinar să umble printre stele,
Să bată pași din trecut,
Să-şi piardă umbra printre ele.

Frate fă-mă cu apus de soare,
În val de spume lacrima să îmi scufund,
Să plâng cu ploaia și să râd cu luna,
Apoi să vin din nou, un suflet pe pământ.

Mai cântă-mi tu hoinar prin doruri,
Mai dă-mi din vinul sorți să mai gust,
Paharul vieți să-l golesc cum se cuvine,
Apoi acasă să mă duc râzând.

Franko_ms Ravenna

*Faceți trei plicuri*


Comentariile și dezbaterile care s-au făcut și se mai fac asupra situației economice din țara noastră, sunt așa de contradictorii, mai ales în modul de materializare a măsurilor ce se impun, încât a te așeza de o parte sau alta a baricadei, este o acțiune atât de curaj, dar mai ales de atitudine, în sensul de a educa mai repede sau mai încet viitorul noilor organe.
Ce este sigur la toți și se așterne în loc de concluzie în finalul fiecăruia comentariu, constă în faptul că a sosit momentul să se facă ceva, întrucât nu se mai poate merge așa mai departe.
Recunosc că nu am vervă reportericească a unor oameni de meserie în ziaristică și nu știu cum trebuie să răstălmăcesc cifrele statistice crude; condeiul meu modest îl folosesc doar pentru câteva considerații.
Situația economiei noastre naționale îmi aduce aminte de o scurtă întâmplare de pe front, povestită de unul din veteranii ultimului război mondial: ’’… o unitate militară era încercuită de inamic și păstrarea ei ar fi însemnat decimarea unității; singura soluție de a scăpa ’’onorabil’’ era forțarea unui râu. Cum? Mijloace nu erau pentru toți, timpul era nefavorabil. S-a tot sfătuit comandantul cu Statul Major, dar părerile erau pro și contra. Timpul lucra în favoarea inamicului. Unul din ofițerii mai temător întreabă pe comandant: Și câți vor muri? Cum va fi? Dar comandantul răspunse sec: Ne numărăm dincolo când vom serba victoria’’.
Stai și te gândești, apropo de aceasta, dacă nu cumva se dorește neapărat să vedem câți vom ajunge dincolo, în loc sa se găsească soluții pentru cât mai puține pierderi.
Momentul adevărului trebuie trecut cu demnitate, dar gândit și responsabil și, mai ales, cu participarea tuturor, indiferent de culoarea costumului ce îl poartă, deoarece atunci când ne arde casa culoarea costumului ce îl poartă, pentru ca atunci când ne arde casa nu întrebăm a cui e găleata ca să stingem focul.
Privatizarea a devenit cu siguranță cel mai pronunțat și vehiculat cuvânt, și aceasta nu întâmplător, pentru că economia de piață nu se poate concepe în alt mod și că, zi de zi, oamenii își dau seama că acest drum este fără întoarcere, că numai ce este al fiecăruia dintre noi, este gospodărit și dezvoltat cum se cuvine, iar în domeniul comercial și sfera serviciilor este singura șansă a respectului pentru cumpărător.
Toate acestea se vor face numai cu oameni, oameni care să cunoască bine contextul social, oameni bine intenționați să treacă de la interpretarea zvonurilor la aplicarea legilor, oameni care să-și suflece mânecile și să se apuce serios de treabă dar, în special, conducătorii, lideri de opinie și de acțiune la propriu, nu numai la plăcinte înainte și atât.
Nu mai este nici o noutate dacă adaug un argument într-o frază că traversăm o criză de autoritate la toate nivelurile, cu rol hotărâtor în tot ceea ce facem.
Conducătorii care nu au deranjat pe nimeni și care au fost ”aleși’’ numai pentru ’’bunătatea’’ lor, conducătorii care și-au căpătat popularitate din proverbul’’o mână spală pe alta și amândouă fața’’ lăsând pe fiecare să fure și să meargă unde dorește în timpul programului sau la Istanbul în timpul concediului medical, conducătorii care colportează zvonuri pentru a destabiliza situația după care rezolvându-se de la sine, să se transforme în profeții, conducători ’’lipitori’’ care în apa tulbure a vremurilor își aleg ‚’’victimele’’ și apoi își fac siesta, conducători care fac din rezolvarea unui lucru foarte mic un motiv de a-și așeza aureola pentru ca tu să-ți arăți neapărat recunoștința, oameni cu mai multe fețe și ‘’orientați politic’’, tipi în spatele cărora subalternii devin adevărații diriguitori, sigur trebuie debarcați și lăsați în Cimitirul elefanților.
Circula în anii trecuți o istorioară care se potrivește ca mănușă pe atitudinea unor manageri de azi:’’Era înlocuit directorul unei întreprinderi cu un altul de încredere. La semnarea procesului-verbal, vechiul director îi spune celui nou:  🙂 
– O să-ți las și trei plicuri sigilate pe care le deschizi numai în situații extreme și, atenție, numai în ordinea lor: ’1, 2, 3’. ‚’’După plecarea directorului anterior, cel nou‚ s-a apucat foarte serios de treabă, dar necunoscând problemele, după câteva luni s-a împotmolit rău de tot’’. Atunci s-a gândit să deschidă primul plic și a citit zâmbind satisfăcut: ’’De data asta, dă vina pe mine!’’. Bineînțeles că a urmat o perioadă de batjocoră la adresa petrecutului director care, oricum, i-a mai atenuat necazurile. Treaba mergea în continuare prost și atunci s-a gândit să deschidă plin de speranță, al doilea plic. Deschizându-l cu solemnitate, a citit: ’’De data asta dă vina pe legi și superiori !’’. A urmat o perioadă în care‚ argumentele obiective’au înlăturat, pentru puțin timp, starea de încordare.
Vremea curgea; necunoașterea, lipsa de viziune, preocupările minore și personale agravau situația care se contura ca o mare explozie. Începuse să se gândească la cel de-al treilea plic ca la o minune. Într-o dimineață, când nici el nu părea ca ar mai suporta situația în fapt, deschise cel de-al treilea plic și citi: ’’Gata ! Fă și tu trei plicuri și apoi, valea !’’.
Dacă toate lepruștile  🙂  care s-au trezit în câte un post călduț și pufos din cauza incompetenței și a unei bunătăți impuse de a se ajunge, să-și dea demisia până nu își intră Parchetul în mână.
Dar eu mi-am făcut datoria întru tragerea semnalului de alarma. Cu asta. Dacă mă ascultați, voi avea un drum scurt spre Rai și pavat cu briliante.
Țineți-vă de concluzia mea ! Ar trebui ca toți să ajungem, dincolo și nu oricum…

*Intrebare Si Raspuns*


Uneori ajung sa ma regasesc, insa atunci imi vine foarte greu sa mai vorbesc despre mine, pur si simplu nu mai simt nevoia acuta sa-mi pun intrebari sau sa ma intorc in trecut, deoarece totul este inchis sau asezat la loc frumos. Au fost emotii, asteptari, bucurii, si cum as putea sa le comprim intr-un singur cuvant? Nu le pot nici imparti in nefericite sau fericite, nu as putea nega intelepciunea castigata datorita timpului trecut. Stiu, unii dintre noi poate numi esec, insa…toate au fost si sunt ale mele, ele ma definesc, m-au facut mai puternica. Cei care au facut si fac parte din viata mea au contribuit la femeia de acum, iar asta ma bucura. Si…uite povestea tuturor, vis si implinire, intrebare si raspuns…

*Sufletul Cauta…*


Sufletul cauta, gaseste, pierde, oboseste, si de multe ori se inchide si tace deoarece doreste ca timpul sa nu-l mai gaseasca. Iubirea doreste in fiecare clipa sa-i auda glasul, rasul…iubirea tremura de neliniste, tresare de bucurie, iubirea cere sa te oferi in totalitate celui care-ti tine loc de suflet, inima si viata. Insa uneori cand suntem singuri simtim nevoia sa plangem, sa plangem cu lacrimi amare, poate din nimic sau poate din cauza avalanselor traite din trecut si se intorc cu o intensitate si mai mare in prezentul nostru, uneori e posibil sa intelegem ca nimeni nu este alaturi de noi, poate am inteles ca nimeni nu are nevoie de noi, sau pentru ca simtim nevoia sa ne descarcam sufletul de toate rautatile si murdariile adunate de la oameni, de-a lungul timpului. Nu cred ca este bine sa ne gandim in functie de ceea ce am trait, ce am avut. Trebuie sa avem din nou incredere, sa ne bucuram de fiecare zi. Trecutul de multe ori ne este dusman, si uneori daca nu ne stapanim poate castiga in detrimentul prezentului. Avem nevoie sa ne dorim din tot sufletul un nou inceput, un inceput de azi. Nu se merita sa ne irosim prezentul cu minciuni, sau cu cine nu merita. Sa ne promitem noua insine ca de azi vom iubi doar pe cei care iubesc ploaia, persoanele ce trec prin furtuna cu tine alaturi.

*Privesc In Trecut…*


Privesc pe fereastra in trecut
Si vad cum totul a inceput,
Curg lacrimi pe obrazul inghetat
Si sufletul meu suspina derutat,

Suspina si plange ca viata a trecut
Mult prea repede si prea urat.
Prea multa minciuna s-a nascut
Cand adevarul trebuia cunoscut

Privesc pe fereastra in trecut
Si-acum vad tot raul facut,
Vad adevarul care a tacut
Si nu mai pot sa trec prin ce-am trecut.

Vreau sa traiesc in prezent
Dar doare si e prea evident
Ca trecutul e inca prezent
Iar adevarul se ascunde vehement …

*Prin Vara…*


Anul trecut, prin vara, baietelul de 7 anisori al unei vecine mi-a explicat cum se fac copii. Andrei este un baietel istet foc si foarte politicos, mi-a explicat de-a lungul timpului cum s-a format Universul, Terra, cum sau aliniat planetele si tot ce tine de constelatie… Continuă lectura

*Probleme Intortocheate*


Am fost prinsa inca de la inceput in ghearele unor probleme foarte intortocheate. De multe ori am deschis ochii…apoi mi-am spus ca ma insel si am trecut cu vederea. Uneori inima trebuie sa asculte de creier. Iubirea,respectul…pot fi usoare daca sunt venite pure…reale si fara ascunzisuri. Insa ce ne facem atunci cand unele persoane chiar isi fac singure probleme…isi impun punctul lor de vedere fara sa aiba un motiv intemeiat…dar…au la baza principala Minciuna. Continuă lectura

*Eliberare!*


Toti avem un trecut, un trecut nu poate fi numai lapte si miere. Dupa mult timp am ajuns la un numitor :- siii…anume : Sa nu regret trecutul, nici sa fac un bilant. Am ales doar clipele fericite, frumoase ce au insemnat foarte mult pentru mine. Mi-am spus:  Continuă lectura

*Calea Spre Dezamagire…*


Dupa 30 si ceva ani, imi este foarte greu sa inteleg de ce oameni in care eu am crezut, si-au batut joc de increderea mea. Acum 30 de ani am trecut printr-o drama de care nu doresc sa vorbesc, apoi…putin cate putin mi-am revenit si am crezut ca prietenia este un lucru esential in viata, Continuă lectura

Gara pentru noi

blogul Renatei

VIAŢĂ TRECĂTOARE-BLOGUL LUI VALY

VIATA NE-A FOST DATA DE DUMNEZEU SI TOT EL O VA LUA CAND VA VENI TIMPUL.IMPORTANT E SA TRAIM IN ASA FEL INCAT, PRIVIND IN URMA, SA NU AVEM MARI REGRETE.NIMIC NU-I INTAMPLATOR IN ACEASTA LUME MARE.TOTUL ARE UN ROST.

.*♥**♥*★ *♥*..*♥*. BERNARD *♥**♥*★ *♥*..*♥*.

♥♥ ♥♥ MES PLUS BEAUX BISOUS D'AMITIES A VOUS ♥♥ ♥♥

Thoughts📜

I spend most nights at home falling in love with the idea of you.

JoseRaSan66

Cuando Lo Pequeño Se Hace Visible...

Tapparella.

Risvolti Psicologici Demotivanti ed altre Amenità Tardo Post Adolescenziali.

De prin cărți adunate..

„Cele mai bune cărţi sunt cele care îţi spun ceea ce ştii deja”-George Orwell

henrywest

Expression.

Calator spre infinit

Lucrul cel mai important este sa fii gata in fiecare zi sa sacrifici ceea ce esti pentru ceea ce ai putea fi

Blogul meu de calator

Let' s conquer the world!

yocollector - Romania

amalgam, colectii diverse, amintiri, insigne, brelocuri, artizanat, magneti frigider, etc...

prietendevremerea

O vorba buna

Lumea lui Alexandru

Despre viaţă, oameni, natură, flori, animale, locuri şi lucruri

Alioşa

File de jurnal

Oovi's Weblog

sunt... doar calator care vrand... nevrand... lasa un semn...

Hideaga

"Nu există desăvârsire. Există, oricum, drumul spre ea." (Octavian Paler)

poetryandloveblog

Versuri şi Meditaţii

jllopart

la poesía es libertad

Almeno Tu

racconti e riflessioni

JoculDeCuvinte

ZonaDePoezie

Blog-ul lui Adrian

Gânduri, şoapte, verbe în strungi şi versuri…

🐞uĞuR BöCeĞi🐞LaDYBuG🐞

🐞❤ 💕👠💋🐞🌹💧❤ 💕👠💋🐞 MuTLu oL & MuTLu KaL & MuTLu eT🐞❤ 💕👠💋🐞❤ 💕👠💋 👠❤🐞🐞❤ 👠❤💋🐞 ❤👠❤ 💋❤ 👠🐞❤👠❤ 💋❤ 👠🐞•💘🌹 💜❀🍂°º★°º★•~••#••💘~•★💘🐞❤ 👠🐞❤💋 🐞👠❤💋❤👠🐞Be HaPPY & STaY HaPPY & MaKe HaPPY 🐞❤👠❤💋 👠🐞❤💗¨★🍂💛🍁🌿 ↪★ ✿_🍃🔱🍃 •💘┊ ┊ ,•’``’•,•’``’•, ┊ 💟 💛 💙 🌸 ┊ 🌼┊ 🌸 ┊ "🌼 💙 💟 💜 ☁┊ 쇼 ┊ 🐰 ┊ ☁ 💖 💙 💛 ─╬ஜఋ╪► ┊ ’•, 💙 ,,•’ 💙 🔱🍃 💛 `’•,,•`’ ┊ ,•’``’•,•’``’•, ┊ ’•,` 💗 ,,•’ 💟 `’•,,•`’ ✿⊱•╮♡❤╭•⊰✿ 💕👠✽💕👠💋🐞✽💕👠💋🐞✽ 💕👠✿⊱•╮♡❤╭•⊰✿

Versuri nemachiate

I hate my life, but I think she hates me more...

Poesias e Cia - Ana de Lourdes Teixeira

Sem pretensões... O único desejo é compartilhar com as pessoas o que escrevo.

youreverydaycoffee

Your thoughts while having coffee

Pays de poésie

Voyage en sonnets vers ailleurs avec Cochonfucius

prieteni virtuali

Pastreaza in sufletul tau , doar momentele frumoase si langa tine doar oamenii, care te pretuiesc cu adevarat!

ecaleopi

Bine ati venit! Welcome!

scrioa

Just another WordPress.com site

Lacrimaroua

... e lumea mea si , te invit in ea ...

15 poems left by her

Către cititori: nu vă însușiți creațiile de pe acest site deoarece sunt proprietatea creatoarei. Conform Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor nu pot fi folosite fără acordul acesteia. Specificaţi sursa de inspirație! În cazul în care sunteți la început cu blogul, rog cât mai multă originalitate din partea voastră! Mulțumesc anticipat! (Mesaj transmis în special persoanei ce a copiat descrierea adresată cititorilor mei, fiind modificate doar câteva cuvinte!)

Miss Ayo Délé

Le blog givré, pétillant et coloré pour tout ce qui me passe par la tête : mode, beauté, art, culture, cuisine, politique, société... / The frosted, sparkling and colorful blog for all that pass me through the head : fashion, beauty , art, culture, cooking, politics, society...

Strop de lumina

Aş vrea să fac cu tine ceea ce face primăvara cu cireşii...

CENZURAT

Crede in ceea ce esti

Poetul Virtual

Învaţă să asculţi.

Victor Ilina

O încercare

Cristian Blog

„În spatele unui lucru banal se poate ascunde o întreagă poveste”

whisperer2

Just another WordPress.com site

Sâmburi

Niciun sâmbure nu e ceea ce pare a fi.

%d blogeri au apreciat asta: