Arhive pe etichete: timpul

*Ascult…*


Ascult cum vântul, printre ramuri
Care se zbat zadarnic, geme…
Şi-ncearcă somnul să mi-l fure
În taina nopţii să mă cheme,

Să mă cuprindă fără veste
În dulcea lui melancolie,
Cântându-mi iarăşi în surdină
A toamnei tristă simfonie.

Acordul vechi al toamnei care
Mi-a luat frumosul vis de vară
Îmi aminteşte azi că timpul
Întreaga viaţă ne-o măsoară

Şi va cutreiera-n neştire
Cu el şi anii mei luând…
Ascult cum mai suspină vântul
Şi inima-mi cu el gemând…

Anunțuri

*După Miezul Nopții…*



Mă dau după miezul nopții, fiindcă nu mi-am învățat încă bine rolul luminii şi al zgomotelor ca să pot ieși pe scenă stăpână măcar pe zâmbetul meu pierdută…disting clar unele siluete, mă însoțesc uneori încondeind pe ici-pe colo o frază, aducând o revelație, o uimire, un gest, o floare de măr sau cireș sau…îndoliate lalele galbene…cred că ar trebui să nu mă mai împiedic în trena stelelor şi să pot da următoarea replică măcar în zori, când mi-e cerul limpede după nelipsita cafea şi după incredibilele vise iluminând tăciunii din suflet…ei, da, nu e nevoie să mi se sufle începutul, nu auzi cum îmi desfăşor rolul cu fiecare înclinaţie, intonaţie, dicţie, revelaţie, mai mult tăcând…şi pe sărite?…uneori inspirație…eu scriu, ei dorm, ei scriu, eu nu dorm…eu când mai dorm? nedumerire că mă scriu în somn sau că mă dorm în epiloguri de zile spre răsărituri, în ore când se frânge cerul spre lumină…eu îmi scriu rolul sufletesc…sau poate iar încurc scenele, actele, rolurile, decorurile…cine mi-a scris scenariul, astăzi?…uneori mă împiedic în omenesc de parcă mi-ar fi nefiresc, alteori mă mișcă o gratificație de fantezie cu gust de real…mâine zic că e acum trei secole și uite-așa timpul este un cerc rotund…da, ce nu e clar? cum adică pleonasm? mai gândește-te un pic… imaginează-ţi că îi explici asta copilei ce ține în brațe o mingiuță, care este rotundă, așa cum e pământul pe care stă…ea are doar doi ani și câteva luni…într-o zi, te întreabă privind linia orizontului: „ce este acolo?”, „linia orizontului… ” – îi răspunzi cu naturelețe matură… „ce este linia orizontului?” – continuă nedumerită copila…„capătul pământului.”, încercând un răspuns care să îi dea pace…ea nu are pace și spune: „păi cum, capătul…nu mi-ai zis că pământul e rotund ca mingiuţa? nu vezi că mingiuţa nu are capăt? și dacă e rotund, noi cum nu cădem de pe el?”… nedumerire… nerăspunsuri…noapte…nesomn…copila continuă să întrebe şi să caute să înțeleagă ce este linia orizontului fără capăt de pământ… între timp, a înțeles de ce nu cad oamenii de pe el… fiindcă au căzut deja din paradis…ei scriu. Eu nu dorm… ei nu scriu… eu scriu…eu dorm…pe linia orizontului…

*Versul Mult Dorit*


De dimineață timpul ne răpește…
Cuvântul nopții ce mereu îl ascultăm…
Pe clape de pian seducătoare
În jocul lor noi doi să intrăm,
Îmbrățișați de strălucirea…
Unei idei din universul infinit…
Iubirii noastre dându-i cheia
De a deschide versul mult dorit
Și amândoi luând condeiul când tu,
Când eu, să-l sărutăm pe foaia existenței,
Să ne scriem încă o zi poemele de vis trăite-n somn!

*Poetul Și Vulturii…*


Când timpul piere în negura uitării,
Vor mai fi oare şi ochi înlăcrimaţi
Să-şi spună oful în clipa întristării,
În bezna nopţii, la căpătâi chemaţi?
Cu aura-i festivă-n străluciri de stea
Poetul se retrage-n linişte spre rai,
Căci locul veşnic, în ceruri va avea
Purtând în slovă, nepieritorul grai.
Păcatele, de-au fost, acum se iartă,
Iar gloria-ti se-aşează-n amintiri,
In slova ta se va deschide-o poartă
Pe drumul veşnic, plin de străluciri.
Acuma, doar lumina mai veghează,
Iar vulturii se-avantă iute la ospăţ,
În goliciunea strâmtă, tot visează
Să-şi potolească setea de dezmăţ.
Pierduţi în josnicia lumilor deşarte
Vor sta în bezna mulţimii de varani,
In gândul lor înverşunat se-mparte
Veninul strâns prin curgerea de ani.

În Memoriam Corneliu.Vadim.Tudor
Cum a fost, cum n-a fost, eu l-am Admirat!

*Prin Parcul Timpului…*


Prin parcul timpului răsună,

Tristeții pas, trecând tăcut,

Din clipele trecute, ea adună,

Un șir de lacrimi, inimi-așternut.

Din al clepsidrei ceas separă,

Un bob de vreme, mistuit,

Un dor ce arde ca o pară

De foc, ce suflet a robit.

Și lăcrimând, cu glas de suflet,

Aşează bobul într-un colţ

Al obositului lui cuget,

Să nu-l ajungă nici un hoț.

Rămâne-va ascuns în veacuri,

În neştiinţă veşnică va dăinuii,

De vindecat pentru, nu-s leacuri,

Doar timpul… rana o va oblojii.

*Non Sens*


Simt prin plămâni , a timpului aer,

Nisipul clepsidrei , cernindu-l ușor ,

Simt împletirea , a zilelor caer,

Zile și nopți…ducându-se-n zbor.

Mă -nneacă clipita, zbătută de val,

In seri de prigoană, cu soare plângând,

Cu raze de roşu, stinse-n opal,

Lăsând în urma-i, doar umbre strigând.

De-a beznelor teamă, chemări se aud,

Chemări către – un cer fără soare, negru pustiu,

Chemări ce dau naşteri, la stele-nflorind,

Și-un glob de lumină, zâmbind arămiu.

Și timpul se duce…se duce, se duce,

Tipare prin suflet, amintirile stau,

A zilelor clipe, bătute pe cruce,

Și altora multe …ce sufletu-şi dau.

Da-n cuget vibrează, o zi care vine,

Copil nenăscut din timpul vitreg,

Aduce-va bine şi clipe senine ,

Speranță-n lumină, mai prinde un cheag.

*Te Iubesc Mama…*


In parul tau nins
In anii ce-au trecut,
Frumosii tai ani
Pe mine m-au crescut..
In parul tau ani
A mai lasat argint,
Eu te iubesc la fel
Minune din Corint..
In parul tau sta timpul
La fel ca o solie,
Eu te iubesc la fel
Ca si-n copilarie.

*Nu Le Stim Pe Toate*


Au fost momente când aş fi crezut
Că le-am aflat pe toate-n astă viaţă
Dar întorcând un lucru pe-altă faţă
Găseam mereu ceva necunoscut

În caravana vieţii am urcat
Şi m-am hrănit cu aparenţe oarbe
Fără să simt cum timpul mă tot soarbe
Într-un nimic tăcut, dar colorat.

Avut-au mulţi destul curaj să vrea
O picătură plină de păcate
Crezând ca mine, că le ştiu pe toate
Au spart ulciorul ce le-a dat să bea

Doar stele ce mai ieri le-am adorat
Sădeau dezamăgiri pe ai mei umeri
Şi de n-am vrut ca tu să mi le numeri
E pentru că n-am vrut să ai păcat.

Să nu mai crezi nici tu că cineva
Le poate şti vreodată chiar pe toate
Când scris ne-a fost, pe drum viaţa ne scoate
Apa ne-aduce… vântul ne va lua…

Mariana Eftimie Kabbout

*La O Margine De Lume, Este Speranta!*


Stau pe o margine de lume si te privesc. Nu ma vezi. Nici macar nu crezi ca exist. Eu cred insa in tine. Cum ai putea sa fii ingerul meu? Nu poti sa-mi stergi lacrimile, nu poti sa-mi aduci zambetul inapoi, nu poti nici macar sa-mi vorbesti. Mi-as dori sa pot sa-ti raspund la intrebari dar am doar privilegiul sa te privesc. N-am voie sa te judec dar voi fi alaturi de tine cand altcineva o va face.
Continuă lectura

*Timpul Isi Intoarce…*


Timpul isi intoarce clipele cu moliciuni de curcubeu si descopar, cu fiecare minut ce trece cat de dor mi-e de tine. De mainile tale ce stiau sa descopere pe chipul meu fiecare tresarire de dragoste, de glasul tau ce stia sa imi alinte sufletul si sa imi infioare inima cu vorbe nestiute, de sufletul tau ce imi daruia fara limita fiecare strop de speranta si iubire. De noptile toride de vara cand deveneam unul pe aripi de vis creand lumea noastra unica, feerica. Incerc sa iti strang amintirea in causul palmelor si sa o sorb ca pe o apa vie, dar se risipeste ca un fum in lumina realitatii… ramane doar… singuratatea…

*Cum Sa Dau Timpul?…*


Cum sa dau timpul ? Inainte ?
Ca sa te uit . Sau inapoi ?
Ma uit in suflet . Doamne Sfinte !
E toamna ….. Si e intre noi

*Noi Si Timpul*


 

Timpul este cel care va hotara ce fel de tablou creem noi impreuna. Al prieteniei, al iubirii, al ramanerii sau al plecarilor. Indiferent de gradul de compatibilitate, in viata, criteriile dupa care ne raman oamenii alaturi este altul. Trebuie sa avem un strop de noroc, un strop de respect, un strop de intelegere, mai multi stropi de credinta si un ocean de iubire. Totusi, cred ca oamenii nu ne ating sufletele intamplator: in fiecare atingere exista magie si multa Dumnezeire….aici sunt foarte multe tablouri……si bucati de puzzle din mine ….simturile, rostirea….tacerea ….Multumesc ca va am alaturi chiar daca nu pot fi mult mai mult prezenta!

*Pot Sa Vin?…*


 

Pot sa vin sa dorm cu tine?
Caci la mine-n pat e trist,
nici nea Ene nu mai vine,
chiar si el m-a parasit.
Si stau treaz si imi pierd timpul
numarand la geam doar stele,
in loc sa-ti sarut tot trupul,
sa te-alint cu mangaiere!
Pot sa vin sa iti fiu perna?
Sa visezi la mine-n brate?
Sa scap si eu de-a mea bezna
care nu ma lasa-n pace.
Caci la mine-i intuneric
si singuratatea urla,
iar la lacrimi sunt alergic,
cand sunt trist, ele, curg garla!
Pot sa vin sa stau cu tine
chiar si la un colt de pat?
Sa ma simt si eu mai bine,
sa nu fiu doar alungat!
Poate, chiar o sa am grija
cand ti-e frig sa te-nvelesc
si chiar, sa iti mangai parul
cand stelele ne privesc!
Pot sa vin, macar o noapte?
Numai una imi doresc,
sa-ti respir caldele soapte
cand imi spui un ,,te iubesc,,
Pot sa vin,chiar de-i tarziu
si esti prins-acum in vise,
sa te-alint,cum doar eu stiu
cu atingeri interzise? ❤

*Dureri Ascunse…5*


– N-o sa mor, le promise ea. Nu sunt bolnava, doar un pic obosita si trista. Lacrimile si fetele lor speriate patrunsera adanc in sufletul ei, trezindu-i o oarecare dorinta de viata.
– Vino acasa cu noi, ii propuse Mircea intr-o dimineata. Ne-ar face placere sa fii cu noi. Poate capeti si o slujba…iti va face bine o schimbare.
Continuă lectura

*Un Lung Tren Ne Pare Viaţa*


*Un Lung Tren Ne Pare Viaţa*

Un lung tren ne pare viața, ne trezim în el mergând,
Fără să ne dăm noi seama unde ne-am suit și când.
Fericirile sunt halte, unde stăm câte-un minut;
Până când să ne dăm seama, sună, pleacă, a trecut….

Iar durerile sunt stații lungi, de nu se mai sfârșesc,
și în ciuda noastră parcă tot mai multe se ivesc.
Arzători de nerabdare înainte tot privim,
să ajungem mai degrabă la vreo țintă ce-o dorim. Continuă lectura

fountain hues

the journey of a poetry

Gabriela Adelina

Know your limitations then defy them...

MIRUNA MARTINESCU

You are safe here!

simplitateinprezent

Iubirea este o prietenie configurata pe muzica...

Gândurile dintre pagini!

Cărțile educă spiritul!

Un bosco nella mente

Sogna sempre in grande

ialina scrie

De acum voi scrie si pe noul site http://zenblog.eu/

Esteticaprofecional

TU IMPORTANTE : PONTE GUAPA

by Natasa Alina Culea

Blog de scriitor

11iunie.ro

Democrația sună bine!

Charlie's poems

Poezia nu este numai artă: ea este însăşi viaţa, însuşi sufletul vieţii.

călătorru'

“Să trăieşti pe Pământ poate fi scump, dar include o călătorie gratuită în jurul soarelui în fiecare an.”- A.B.

Kashyap

Yet another broke human being who is out of everyone's league.

Cabinet individual de psihologie Badale Florin Sebastian

locul in care poti sa citesti si poti sa te exprimi si tu

MaBeautility

Passie voor beauty, bloggen, lifestyle, dans en make-up

Wide Awake But Dreaming

Slip into my thoughts and do watch your step

Mystic Land

Let's mend the broken

Cărți Analogii Antologii

Blog Marius Andrei : cărți filme recenzii analogii antologii

YA BAKİ ENTEL BAKİ

"İlahi Ente Maksudi ve Rızake Matlubi"

Create Awesome

Life Awesome On YouTube

Unbound Boxes Limping Gods

The writer gives life to a story, the reader keeps it alive.

APort

"Pentru un român care știe citi, cel mai greu lucru e să nu scrie." I.L. Caragiale

natycalinescu (NATY ELA)

Smile! Tomorrow will be better than today!

SKYLINE REPORTS

comedy magazine

scopicimpulse.wordpress.com/

The contemporary Art Magazine

VatiClanul Papal

Nu lua viata-n serios, oricum nu vei iesi viu din ea!

Viata unei mici mizerii.

"Je ne regrette rien."

dan moldovan

blog de poze

Aici. Mereu.

All about life..

vorbebune

visând cu ochii deschiși

Caos Literario

Comprendiendo el verdadero significado de la literatura.

mimbus07

Îmi place sa nu fiu înțeleasă, pentru că intr-un final fericit când apare adevărul, totul va fi apreciat. Asta mă va face să zâmbesc cu sufletul.

OpinioniWeb-XYZ

Oltre il bar dello sport: opinioni consapevoli per districarci nel marasma delle mezze verità quotidiane!

paperlanternsinpapertown

Heart only speaks when mind shut down...😊😊😊💘💘

bkumarauthor

bkumar is author for you

Grimalkin Poems

”Roșesc, mă îngrozesc și mă cutremur acum, când destăinuiesc hârtiei groaznica-mi cruzime.”

A Better Man

Make a Start

%d blogeri au apreciat asta: