Arhive pe etichete: serios

*Puteri Ascunse 14*


 

Urmă o pauză scurtă care adaugă parcă mai multă importanță cuvintelor ei.
– Mulțumesc, Nina, zise Kai ușor. Zâmbetul din ochii lu îi străbătu tot corpul, tulburând-o. Kai se ridică ți s apropie de e. Nina nu mai putea face nimic pentru a evita pasul următor. Se simțea vrăjită de ochii lui, atât de strălucitori în contrast cu tenul bronzat.
– Tremuri, zise el încet.
– Oboseala, murmură ea. Munca mea strălucită îmi cere energie.
– Bineînțeles, zise el, ca și când ar fi luat-o în serios. Îi privi buzele. Și aș vrea să-ți mulțumesc cum se cuvine.
Inima ei bătea puternic. Nina îi privi fața apropiindu-se de a ei, îi simți apoi buzele atingându-le pe ale ei ți un fior îi străbătu tot corpul. Era conștientă că nu putea rămâne indiferentă. Nu cu un bărbat de genul lui Kai. Farmecul lui avea un efect inevitabil. Era ca un vin cald. O ținea în brațe, sărutând-o tandru, provocând-o. Apoi o strânse mai tare și o sărută apăsat. Nina nu mai simțea nici urmă de reținere – nu putea altfel, nu voia să se opună. Pentru câteva momente plutiră într-o lume de o încântare senzuală, într-un loc plin de minunată și dulce pasiune. Îl strânse și ea în brațe și-l sărută din toată inima, pentru că i se parea firesc și era singurul mod în care putea reacționa.
Nina se simțea amețită și în același tmp stânjenită de propria ei incapacitate de a-l respinge.
– Nu este nici timpul ți nici locul potrivit pentru o aventură, zise el încet, cu vocea răgușită de emoție. Zâmbea, dar în privire i se zărea o umbră ciudată, neobișnuită.
– N-am vrut să sune ca o invitație, zise ea în șoaptă. Vorbeam despre prietenie.
Zâmbetul lui se accentuă.
– Nu cunosc un început mai promițător.
– Cred că ar fi mai bine să te las să continui lucrul, zise Nina ezitând și îndreptându-se către ușă.
O deschise ți ieși.
Se duse în camera ei aproape alergând. Lupul, gândi ea, este pe urmele mele. Se așează pe pat, oftă, apoi râse ușor. Nici măcar nu putea fi furioasă pe el. Era omul cel mai drăguț pe care-l întâlnise vreodată. Și cel mai chipeș, cel mai atrăgător, cel mai încântător.
N-am nici o șansă, gândi ea cu resemnare, dar gândul acesta n-o alarma deloc. Era ceva rău în a avea o aventură cu Kai ? Să intre în joc cu el ? „Iubește-le și lasă-le” era jocul lui, conform spuselor doamnei menajere, și era un joc pentru doi.
Două nopți mai târziu, fratele o trezi dintr-un coșmar. Plângea, se încolăcise sub pătură, cu respirația întretăiată. Nu-și amintea ce visase. Simțea numai o durere profundă. Întotdeana aceeași durere care o urmărea zi și noapte. Mult mai puternică noaptea în somn, când nu o putea controla.Fratele stătea pe marginea patului, privind-o îngrijorat.
– Spune-mi Nina, despre ce este vorba?
Ea dădu din cap, amețită.
– Nu-mi amintec nimic – nu-i un vis, doar sentimentul că… Vocea îi tremură.
– Ce sentiment ? întreabă el.
– Că sunt singură. Vocea îi era slabă. Sentimentul că nimic altceva nu mai există, nimeni, iar eu sunt… sunt…
Lacrimile îi curgeau. Își încleștă pumnii, dr nu putea opri hohotele care o copleșeau din nou, chinuindu-i trupul. Mircea o luă în brațe, mângâindu-i părul ca unui copil,
– Nina, zise el, ce s-a întâmplat între tine și Relu ?
– Nu-i vorba despre Relu. Eu sunt cea care a rupt logodna. Relu și eu… nu ne potriveam. Nu l-am iubit niciodată cu adevărat.
Mircea nu spuse nimic. O credea oare ? Nina trase adânc aer în piept.
– Îmi pare rău că te-am trezit. Acum mă simt bine. Mircea o privea lung, cu atenție.
– Nina, nu ești singură, nu uita, zise el încet. Ai o familie și te iubim cu toții.
– Știu. Îi luă mâna într-a ei. Mulțumesc. Vocea îi tremura. Și eu te iubesc.
– Când vrei să vorbești despre asta, sunt aici, te ascult. Pentru asta sunt frații mai mari, nu uita.

*Dureri Ascunse 7*


– Puterea dumitale de deductie este uluitoare, zise ea sarcastic, intrebantu-se de ce mai statea acolo, supunandu-se privirilor lui.
– Dar ochii sunt caprui, zise el taraganat, N-ar trebuit sa fie verzi?
-Imi pare rau ca nu sunteti de acord, dar Mama Natura avea zi libera cand m-a asamblat.El rase din inima, un ras molipsitor, astfel ca nici ea nu se putu opri sa zambeasca.
– Ma bucur. Asta va face originala. Niciodata nu mi-a placut arta liniei de asamblare. Nici eu, de fapt, nu era conceput din alt aluat, gandi Nina, amintindu-si lucruri pe care i le povestisera Mircea si copiii. Kai de exemplu, nu era un nume obisnuit. Primise numele dupa un prieten chinez al tatalui sau. Avea invatisarea de viking si se nascuse in Texas – o combinatie mai ciudata nici nu-si putea imagina.
  – Luati loc, beti ceva? O invita el, ca si cum ar fi fost gazda.
  – Nu, multumesc, mai bine ma duc sa ma schimb.
Se intoarse in camera ei, unde isi scoase prosopul de pe cap si incepu sa-si usuce parul. Era norocoasa cu parul ei. Firul scurt si ondulat nu avea nevoie de coafor. Numai sapte-opt minute cu uscatorul, si gata. Era gata sa iasa. In timp ce-si aplica rimelul, auzi telefonul sunand si se napusti afara din camera. Kai raspunsese deja. Statea sprijinit nonsalant de perete. Era mai inalt decat isi inchipuise ea, cu umerii lati si solduri inguste. Cizmele ii puneau in evidenta picioarele lungi si puternice. Intreaga lui infatisare emana vitalitate si virilitate.
Din conversatie isi dadu seama ca vorbea cu Mircea, si faptul ca nu-i dadea receptorul o enerva. Statea acolo asteptand, iar el o privea.
– Nu este gata inca, il auzi spunand. O privi. Avea inca halatul cel verde. Si am o idee mai buna, sa cinam in oras. La replica lui Mircea, Kai izbucni in ras. In regula, bine, ne vedem maine. Agata receptorul si zambi catre ea.
  – Minunat par rosu, zise el. Exact cum mi-am inchipuit ca trebuie sa arate. Nina ignora complimentul.
– Telefonul era pentru mine, zise ea cu raceala. El ridica din umeri usor.
– Am crezut ca va imbracati. In plus, era Mircea. Voia sa stie daca sunteti gata sa vina sa va ia. Socrii lui v-au invitat la cina.
– Mi-ar placea sa merg. Dar ce v-a facut sa credeti ca as vrea sa cinez in oras?
– Urma un moment de tacere in care el o privi serios.
– O sa ne intalnim destul de des de acum inainte si am inceput prost. Cred ca ar fi mai bine sa ne cunoasteam inainte sa incepem sa ne uram, lucru care i-ar afecta atat pe Mircea cat si pe copii. Nina nu stia ce sa spuna, mai cu seama ca nu era nici urma de zambet in privirea lui. Era foarte serios. Remuscarile o copleseau. Omul acesta era prietenul cel mai bun al fratelui ei, era unchiul Kai pentru copii. Unchiul pe care-l iubeau si admirau atat. Fusese rautacioasa, si nu era felul ei obisnuit de a se purta. Nu era ea insasi. La fel se purtase si cu parintii si cu fratele ei, care-i suportasera toanele cu rabdare si intelegere. Isi varsa supararea pe toti cei care aveau ghinionul sa-i iasa in cale. Nu ei erau de vina pentru ceea ce i se intamplase, dar se purta cu ei de parca ar fi vrut sa-i pedepseasca, sa-i faca sa sufere asa cum suferea si ea. Tot ce simtea era durere si furie si nu stia cum sa scape de aceste sentimente.
Inghiti in sec, inclestandu-si pumnii. Il privi direct in ochi.
– Va datorez scuze, zise. Purtarea mea este fara sens. Nu sunt asa de obicei. Un zambet usor lumina fata lui.
– Scuzele sunt acceptate.
– Multumesc. Si… daca invitatia mai este inca valabila, as vrea sa merg in oras.
– Bun, si cu permisiunea ta, am sa-ti spun Nina.
– Oh, da, bineinteles. Imi stiai numele?

*Imnul Vietii*


Viaţa e unică, ia-o în serios! Viaţa e frumuseţe, admir-o! Viaţa e bucurie, gust-o din plin! Viaţa e un vis, transformă-l în realitate! Viaţa e o sfidare, înfrunt-o! Viaţa e o datorie, împlineşte-o! Viaţa e un joc, joacă-l! Viaţa e preţioasă, ai grijă de ea! Viaţa e o bogăţie, păzeşte-o! Viaţa e dragoste, bucură-te de ea! Continuă lectura

*Barbatul…Femeia*


Bine, discutia despre barbati si femei este cat se poate de generoasa si nu cred ca se poate rezuma prin cateva reguli de buna purtare si nu poate fi purtata pe un ton de cvasibascalie. Bine, daca vrem sa discutam la modul serios. Continuă lectura

anam gour

अधूरे ख़्वाब

DIN LARGUL VIEȚII

Întâmplări adevărate ce ar putea fi ale oricui, de oriunde, oricând...

marian libertate de exprimare

scapa de lucrurile care nu sunt amuzante

Myrela

Umjetnost, zdravlje, civilizacije, fotografije, priroda, knjige, recepti, itd.

Lumea lui Teonymus

Nu există viaţă fără sens, ci doar oameni care nu l-au găsit încă...

Cronica Psihotropa

Asa e viata mea. Asa sunt starile si trairile mele: franturi de ganduri, sperante, amintiri. Asa sunt eu: ma arunc, ma inalt, cad, ma ridic, ard, ma mistui pentru ca apoi sa renasc ca pasarea Phoenix din propria cenusa. Asta vei gasi pe blog, poate lucruri fara sens, poate din domenii mult prea diverse; citeste, draga vizitatorule si nu uita ca ai patruns in adancul unui suflet ce inca isi cauta cararea.

Marie-Anne Keppers Artiste Autodidacte

J'adore rédiger ce blog, pour vous faire découvrir mes diverses passions. J'aime dessiner, peindre, écrire... Merci d'apprécier mes réalisations

ღ♪ Odăița Mea Virtuală ღ♪

Lipsa de comunicare este mai profundă și mai nocivă decât orice altă lipsă. Prețuiți ceea ce aveți deja! Pornesc într-o nouă zi din viață…fie ca aceasta (și toate celelalte)să fie o zi bună Pentru Tine LUME!

charles french words reading and writing

An exploration of writing and reading

My experience

#Rehana's 🔥🔥🔥🦋🦋motivational thoughts

The BC Area

news, travel, food, and more

Mădălina lu' Cafanu

stay calm within the chaos

doritesinedorite

Anytime Anywhere

In a Love World

LOVE can rule the world

SUNT UN ADOLESCENT REBEL

.... si asa vreau sa raman...

Grow Income Streams

Grow Your Income Streams Without Working More

Alescritor

Relatos cortos y proyectos de escritor

ratacitpringanduri

Gândurile? Trăiri nespovedite!

A Wayfaring Stranger // Un călător pe acest Pământ

Passing through our ephemeral life on Earth // Trecând prin viața noastră efemeră pe Pământ

vara din ziua de ieri

visez fluturi, sau un oraș în care am fost cândva, dar, cel mai mult, te visez pe tine

Hideaga

"Nu există desăvârsire. Există, oricum, drumul spre ea." (Octavian Paler)

Blogul lui Roman

Blog cu tentă social - politică!

Let's Talk

Life is running,Time is running, So the power, Use it.

allenrizzi

Sempre in Movimento! Published Every Monday and Friday at 12 PM EST

Alisen Dopf

Adventurer. Confidence Builder.

Corabia cu gânduri a Marinei Costa - Marina Costa s shipload of thoughts

Literature, music and other passions in Romanian or English

The Last Chapter

Life past, present, thoughts about the future, and ever changing world

So many books so little time

Omul este atat cat intelege.

MOARA DE VÂNT

BLOG UMORISTIC - Articolele sunt pamflete și trebuie tratate ca atare |"Omenirea are o singură armă cu adevărat eficientă, iar aceasta este râsul" - MARK TWAIN

călătorru'

“Să trăieşti pe Pământ poate fi scump, dar include o călătorie gratuită în jurul soarelui în fiecare an.”- A.B.

imaginecontinua

Pretextul acestui blog este mica mea colecție de fotografii vechi. În timp s-a transformat în pasiune. O pasiune care ne trimite, pe noi, cei de azi, în lumea de altădată, prin intermediul unor fotografii de epocă.

Kingston S. Lim

Pursuing The Global MBA: A Personal Documentation On What Makes The Good Life.

poze "DECÂT"

fotografii cum au cazut

Triangle Writes...

Poetry/Poems, Photography, Travels, Musings, Quotes, Challenges, Awards, Reblogs, Uncategorized

Film Serial

I love to entertain you!

Vrăbiuțe

Cip! Cip!

Onda Lucana

"...che la pecora sia sempre con Voi!!"

Daurel's Blog

Just another WordPress.com weblog

Vasile Cucu - Blog

Din dragoste de viaţă îmi cresc aripi! Blog Cucu Vasile

Jayne.press

A place where you can be human.

FOXTURBO

Pra vc que tem um interesse forte em desenvolver um negócio online,este site é pra você .Entre e fique a vontade!

povești cu miez

.. în fel și chip ..

<span>%d</span> blogeri au apreciat: