Arhive pe etichete: multumesc

*Acum 9 Ani*


Pentru cei care vin doar în vizită și din curiozitate, le doresc nopți fără insomnii și multă înțelepciune !

Cum, în ce măsură, nu puteam să știu ce va fi. Atunci eram prieteni. După un an, ambi ne-am scris poeme, povești, am petrecut zile întregi împreună. Au fost furtuni, încet încet ne-am cunoscut caracterul, trecutul, și am decis să rămânem împreună până la adânci bătrâneți. Nu este un bărbat frumos, avem caractere diferite, contraziceri, și cu toate astea ne iubim. Este un bărbat inteligent, suflet frumos, și bun la toate 🙂 . Știu, nu arată așa din afară,însă,… așa vrea el să pară din exterior. Am asistat la trăirile lui și el la ale mele, am împărțit totul. Spre toamnă ne-am văzut, spre toamnă ne-am căsătorit, spre iarnă a trebuit să merg în altă țară cu serviciul, a fost și el plecat, însă asta nu ne împiedică să fim împreună. Am fost nevoiți să plecăm pentru a ne testa siguranța, încrederea, și dorul Prima noastră întâlnire și multe altele sau rezumat la priviri, cuvinte, emoții și nimic mai mult. După un timp am devenit mai apropiați, buzele sale, mi-au fost primul sărut, mâinile sale, primele pe care le-am atins. Nici atunci nu s-a întâmplat mai mult intre noi, dar acest puțin, avea să-mi țină sufletul aprins în speranța, pentru anii ce aveau să urmeze. M-am cuibărit la pieptul lui, neștiind să-i interpretez bătăile inimii. Când suntem împreună soarele încălzește pământul, trăim frumos și intens fără cuvinte.
De atunci și până în prezent nu am fost despărțiți și nici nu ne v-om despărți indiferent de caracterele noastre copilărești.
Am simțit nevoia să lămuresc și acest aspect al vieți mele deoarece mulți dintre noi amestecăm articolele scrise de către noi cu viața personala. În plus am tot primit mesaje, cum ca aș fi o victimă samd. Dragi mei curioși, nu sunt victimă, sunt iubită și iubesc. Iubesc, dar libertatea de exprimare nu are legătură cu iubirea. Detest minciuna, lipsa celor 7… Cei curioși ar fi trebuit mai întâi de toate să citească: scurt interviu cu mine, blog cu motiv, bun venit vizitatorilor. Este la vedere pe blog, și ar fi înțeles că nu sunt singură.
Acum, tot pentru curioși: – Soțul meu se numește  Petrică  ,  cu asta sper sa fiți lămuriți și să puteți dormi liniștiți de acum încolo.


Mulțumesc tuturor de aici, voi mi-ați dat curaj să scriu, voi mă încurajați, vouă vă datorez tot respectul meu! 

*Risti? De Rudyard Kipling* – Da, Risc*


Mulțumesc Domnului Alioșa pentru această dedicație, mă regăsesc pe acolo pe undeva! – Da, risc și voi risca, fără adrenalină, viața e o pânză de paianjen  😀 

*Aniversare – Anniversary*


WordPress.com!

Aniversare fericită cu WordPress.com!
Te-ai înregistrat pe WordPress.com acum 4 ani.
Îți mulțumim pentru că navighezi cu noi. Continuă blogging-ul bun.

WordPress.com!

Happy WordPress.com!
Checked on WordPress.com four years ago.
Thank you for surfing with us. A continued good blogging.

*Puteri Ascunse 14*


Urmă o pauză scurtă care adaugă parcă mai multă importanță cuvintelor ei.
– Mulțumesc, Nina, zise Kai ușor. Zâmbetul din ochii lu îi străbătu tot corpul, tulburând-o. Kai se ridică ți s apropie de e. Nina nu mai putea face nimic pentru a evita pasul următor. Se simțea vrăjită de ochii lui, atât de strălucitori în contrast cu tenul bronzat.
– Tremuri, zise el încet.
– Oboseala, murmură ea. Munca mea strălucită îmi cere energie.
– Bineînțeles, zise el, ca și când ar fi luat-o în serios. Îi privi buzele. Și aș vrea să-ți mulțumesc cum se cuvine.
Inima ei bătea puternic. Nina îi privi fața apropiindu-se de a ei, îi simți apoi buzele atingându-le pe ale ei ți un fior îi străbătu tot corpul. Era conștientă că nu putea rămâne indiferentă. Nu cu un bărbat de genul lui Kai. Farmecul lui avea un efect inevitabil. Era ca un vin cald. O ținea în brațe, sărutând-o tandru, provocând-o. Apoi o strânse mai tare și o sărută apăsat. Nina nu mai simțea nici urmă de reținere – nu putea altfel, nu voia să se opună. Pentru câteva momente plutiră într-o lume de o încântare senzuală, într-un loc plin de minunată și dulce pasiune. Îl strânse și ea în brațe și-l sărută din toată inima, pentru că i se parea firesc și era singurul mod în care putea reacționa.
Nina se simțea amețită și în același tmp stânjenită de propria ei incapacitate de a-l respinge.
– Nu este nici timpul ți nici locul potrivit pentru o aventură, zise el încet, cu vocea răgușită de emoție. Zâmbea, dar în privire i se zărea o umbră ciudată, neobișnuită.
– N-am vrut să sune ca o invitație, zise ea în șoaptă. Vorbeam despre prietenie.
Zâmbetul lui se accentuă.
– Nu cunosc un început mai promițător.
– Cred că ar fi mai bine să te las să continui lucrul, zise Nina ezitând și îndreptându-se către ușă.
O deschise ți ieși.
Se duse în camera ei aproape alergând. Lupul, gândi ea, este pe urmele mele. Se așează pe pat, oftă, apoi râse ușor. Nici măcar nu putea fi furioasă pe el. Era omul cel mai drăguț pe care-l întâlnise vreodată. Și cel mai chipeș, cel mai atrăgător, cel mai încântător.
N-am nici o șansă, gândi ea cu resemnare, dar gândul acesta n-o alarma deloc. Era ceva rău în a avea o aventură cu Kai ? Să intre în joc cu el ? „Iubește-le și lasă-le” era jocul lui, conform spuselor doamnei menajere, și era un joc pentru doi.
Două nopți mai târziu, fratele o trezi dintr-un coșmar. Plângea, se încolăcise sub pătură, cu respirația întretăiată. Nu-și amintea ce visase. Simțea numai o durere profundă. Întotdeana aceeași durere care o urmărea zi și noapte. Mult mai puternică noaptea în somn, când nu o putea controla.Fratele stătea pe marginea patului, privind-o îngrijorat.
– Spune-mi Nina, despre ce este vorba?
Ea dădu din cap, amețită.
– Nu-mi amintec nimic – nu-i un vis, doar sentimentul că… Vocea îi tremură.
– Ce sentiment ? întreabă el.
– Că sunt singură. Vocea îi era slabă. Sentimentul că nimic altceva nu mai există, nimeni, iar eu sunt… sunt…
Lacrimile îi curgeau. Își încleștă pumnii, dr nu putea opri hohotele care o copleșeau din nou, chinuindu-i trupul. Mircea o luă în brațe, mângâindu-i părul ca unui copil,
– Nina, zise el, ce s-a întâmplat între tine și Relu ?
– Nu-i vorba despre Relu. Eu sunt cea care a rupt logodna. Relu și eu… nu ne potriveam. Nu l-am iubit niciodată cu adevărat.
Mircea nu spuse nimic. O credea oare ? Nina trase adânc aer în piept.
– Îmi pare rău că te-am trezit. Acum mă simt bine. Mircea o privea lung, cu atenție.
– Nina, nu ești singură, nu uita, zise el încet. Ai o familie și te iubim cu toții.
– Știu. Îi luă mâna într-a ei. Mulțumesc. Vocea îi tremura. Și eu te iubesc.
– Când vrei să vorbești despre asta, sunt aici, te ascult. Pentru asta sunt frații mai mari, nu uita.

* Dureri Ascunse 13 *


Să începi o nouă viață. Era cap de listă în programul ei, care suna astfel Ș Să cumperi haine noi.
Să-ți cauți o slujbă.
Să-ți găsești un bărbat? Nu. Nu era încă pregătită pentru o relație serioasă și de durată. Mai întâi, trebuia să-și cunoască propriile sentimente în legătură cu ea însăși, cu identitatea ei ca femeie. Probabil haine noi,că avea nevoie de mult timp să se obișnuiască cu cea care era acum. Înainte se accepta așa cum era, fără acel sentiment de nemulțumire care o copleșea acum ori de câte ori se gândea. Trebuia să se regăsească pe sine înainte de a se oferi vreunui bărbat.
Trebuia să-și găsească ceva de lucru, să încerce să-și facă o carieră.
– Nu te grăbi îi spune fratele ei, când ea îi ceruse sfatul. Așteaptă slujba pe care o dorești cu adevărat. Nu e nici o grabă. Ne face plăcere să fii aici cu noi. Mai ales copiilor. Privirea și vorbele lui o mișcaseră. Fratele nu era vorbareț din fire, nu-și exprima sentimentele cu ușurință.
Nina se împrietenise cu menajera fratelui, o femeie scundă și plinuță, în jurul vârstei de cinzeci de ani. Era prietenoasă, vorbăreață, iar copiii o iubeau. Venea dimineață la ora zece, pregătea cafeaua, apoi se apuca repede de treabă. Umplea mașina de spălat rufe, o golea pe cea de spălat vase. Punea aspiratorul ori de câte ori rea nevoie și făcea o dată pe săptămână piața. Când se întorceau copiii de la școală, la ora unu, ea era gata cu toate. Pregătea o gustare pentru ei și, în timp ce asculta povestirile de la școală, bea și ea o cafea. În jurul orei cinci fratele venea acasă, cina era gata, iar menajera pleca. Era perfect. Nina știa ca fratele ei fusese norocos să găsească pentru copii o persoană caldă și grijulie cum era ea.
Săptămâna următoare, Kai veni la birou în fiecare zi Lucra la un articol pentru o publicație internațională. Nina se ducea la el de câteva ori pe zi, îi ducea cafea sau un sandviș la prânz.
-Ai grijă, îi spuse menajera într-o zi, Kai este un afemeiat, îi plac femeile, le iubește și le lasă. Nu mă înțelege greșit, adaugă ea repede, de teamă că spusese prea mult, e draguț, poate prea drăguț, dar numai spre propriul lui avantaj. Femeile se îndrăgostesc repede de el. Tot ce vreau să spun e că mă tem să nu suferi.
Nina râse.
– Fiți fără grijă, n-o să sufăr.
Menajera o privi neîncrezătoare.
– Este foarte chipeș și are niște ochi… N-am mai văzut niște ochi atât de albaștri !
Nici Nina. Ochii lui o vrăjeau, iar inima îi bătea nebunește când el o privea. Era un seducător, un seducător adevărat.
-Uite, ce părere ai?
Era un raport despre un proiect agricol. Nina îl citi cu o îngrijorare din ce în ce mai mare. Era raportul lui. În viața ei nu mai întâlnise o compunere atât de proastă, și credea că întâlnise deja tot ce putea fi mai rău.
– Tu l-ai scris ? întreabă ea.
– Ce s-a întâmplat ? Nu-ți place ?
Nina trase adânc aer în piept.
– Este groaznic. N-re nici un sens. Nu pricep nimic și sunt sigură că nimeni n-ar înțelege.
– Privi textul. Nu era scris de el – nu putea fi scris de el.
Nina puse hârtiile pe birou.
– Această bijuterie a elocvenței nu este a ta, nu-i așa? Dacă era, probabil că și-l ca face dușman pentru tot restul vieții. Kai scutură din cap.
– Nu. Am găsit raportul astăzi de dimineață și m-am gândit că ți-ar plăcea să-l citești.
– Ce-ai zice să-mi arăți ceva scris de tine ?
– Bine, uite. Îi înmână unul. Era articolul la care lucra. Nina citi câteva pagini, știind că el o privește.
– Nu e rău zise ea calm.
Kai se încruntă.
– Vrei să spui că l-ai putea scrie mai bine ?
– Bineînțeles. Asta mi-e meseria. Și mă pricep.
– Și ești și modestă, totodată, adaugă el.
Nina ridică din umeri.
– Uite aici, de exemplu. Compară aceste două paragrafe. Și fraza asta la care poți renunța este în plus.
– Ce-ai zice să-l scrii tu ? Rescrie și redactează totul. În schimb, te plătesc.
Auzise bine ? De fapt, nici ea nu știa sigur ce reacție așteptase de la el. Respingere, poate,
– Sigur ?
– Sigur. Este un articol important și dacă este bine scris, poate atrage atenția pe care o merită.
Ea zâmbi.
– De fapt, nu mă așteptam să primești critici de la o femeie.
Kai ridică din sprâncene în semn de întrebare.
– De ce nu ? Ești expertă. Zâmbi, în ochi citindu-i-se provocarea. Sunt minunat, poate, dar nu perfect.
– Și nici modest.
– Ei, atunci vom fi doi.
Nina râse.
– Când să fie gata ?
– Nu e nici o grabă.
Nina se autodepăși. Articolul era perfect – precis și concis până la ultima virgulă. Miercuri de dimineață se duse în biroul lui Kai și i-l dădu, simțindu-se ridicol de nervoasă. Nu era totuși cea mai mare provocare din punct de vedere profesional pe care o avusese, deci, de ce se simți așa ?
Îl urmări citind. Îi plăcea, chiar foarte mult, putea să jure. Când termină de citit, o privi și-i zâmbi.
– Cuvântul bine ales are putere de expresie, nu-i așa ? Cuvintele, se vede, sunt alese de o expertă.
– Mulțumesc, zise ea, simțindu-se absurd de încântată de aprecierea lui.
Refuză banii. Nu putea să accepte bani de la el. Fusese de acord că scrie articolul, mai mult pentru a-și dovedi profesionalismul decât pentru bani.
Dar Kai fu surprins de refuzul ei.
– Este o afacere, zise el. Ai muncit la articolul ăsta și meriți să fii plătită pentru efort.
– Aș vrea să-l iei ca pe un gest, ca pe un semn de…
Nu mai putea continua. Kai o privea în ochi.
– Da, zise el încet, încă privind-o. În cameră plutea un fel de așteptare, ca și cum cuvintele pe care urma să le rostească erau de o mare importanță.
– Ca pe un semn de prietenie, zise ea.

*Luna Mai- August…*


Te-am cunoscut in luna Mai- August,Un soare, un pamant si un barbat, trei minuni din viata mea pentru care ii multumesc Domnului in fiecare zi. Un barbat minunat ce-mi umple inima de fericire, un soare generos ce mi-l dezvaluie in fiecare zi, un pamant ce mi-a ingaduit sa il fur din cer si sa il ascund langa mine. Ce frumos e pamantul cand tu pasesti peste el, ce frumos e soarele cand lumina lui se infasoara in jurul tau! Si ce frumoasa e viata mea, stii tu prea bine de ce…

*Dureri Ascunse 7*


– Puterea dumitale de deductie este uluitoare, zise ea sarcastic, intrebantu-se de ce mai statea acolo, supunandu-se privirilor lui.
– Dar ochii sunt caprui, zise el taraganat, N-ar trebuit sa fie verzi?
-Imi pare rau ca nu sunteti de acord, dar Mama Natura avea zi libera cand m-a asamblat. Continuă lectura

*Noi Si Timpul*


 

Timpul este cel care va hotara ce fel de tablou creem noi impreuna. Al prieteniei, al iubirii, al ramanerii sau al plecarilor. Indiferent de gradul de compatibilitate, in viata, criteriile dupa care ne raman oamenii alaturi este altul. Trebuie sa avem un strop de noroc, un strop de respect, un strop de intelegere, mai multi stropi de credinta si un ocean de iubire. Totusi, cred ca oamenii nu ne ating sufletele intamplator: in fiecare atingere exista magie si multa Dumnezeire….aici sunt foarte multe tablouri……si bucati de puzzle din mine ….simturile, rostirea….tacerea ….Multumesc ca va am alaturi chiar daca nu pot fi mult mai mult prezenta!

*Conversatie: – Eu Si Dumnezeu!*


Eu: Doamne, pot să-ți pun o întrebare?

Dumnezeu: Sigur!

Eu: Promite-mi că nu te vei supăra….

Dumnezeu: Promit!

Continuă lectura

*Multumesc Celor Care…*


Cu toti avem parte de oamenii ce au facut parte din viata noastra…sau inca mai fac. Oamenii ce i-am cunoscut in momente placute sau mai putin placute ale vietii noastre. Imi amintesc cu drag de toate astea…Le multumesc tuturor…chiar si celor ce nu-si mai amintesc de mine. Inainte de toate tin sa le multumesc pentru criticile constructive, pentru gesturile frumoase si simple. 
Continuă lectura

*Un An Alaturi De Voi-A Year with you!*


 

Azi, am implinit un an de cand sunt alaturi de voi. Multumesc celor de la WordPress.com pentru felicitari,multumesc si voua tuturor!

*O Lume In Care Ne Iubim*


 

Dupa cum bine nu stii,…eu de multa vreme mi-am creat o lume in care ne iubim, tu si eu…fara ca tu sa stii. Nu am nimic special; sunt un om normal, insa pot spune ca…atunci de cand tu nu stii eu am excelat in a te iubi. Te cautam mereu fara ca tu sa stii, ma uitam seara la luna si cand nu te gaseam…lumina lunei se inegrea iar eu tot speram sa te mai pot vedea.
Au trecut zile, au trecut luni, au trecut ani…si…iubirea mi-a batut la usa fara sa stiu. Continuă lectura

*Va Multumesc!*


Va multumesc pentru prietenia voastra sincera, pentru postarile facute şi in special pentru ca nu ma uitati! Multumesc tuturor prietenilor mei si nu numai, pentru ca ma vizitati.

*Cuvantul…*


Cuvantul este cel care te inalta , te mangaie si poate schimba viata. Nu te lasa prada suferintei si comunica pentru a te elibera. Undeva in Univers exista o forta care lupta pentru tine ca sa devii cel mai Bun. Continuă lectura

*Comentarii Neintelese de Mine!*


Simt nevoia sa ma repet pentru unii dintre noi…deoarece, ori am fost inteleasa gresit, ori unii oamenii cred ca pe net se intra doar pentru a cuceri naivitatea unora, sau cred ca absolut orice site este matrimonial.Iti pui o poza reala, pe net si unii…pot interpreta cu totul altceva, insa e bine sa mearga sa citeasca caracterizarea si apoi sa faca declaratii. Continuă lectura

CÂTEVA GÂNDURI DINTR-O MIE!

Cărțile educă spiritul!

tavolozza di vita

~☜❤☞~Pensa con il cuore e vivi l'attimo~☜❤☞~ Poetyca

Circolo16

Laboratorio sociale di Cultura creativa libera

BalconeFiorito

Giardinaggio: idee, consigli e fotografie di Francesco Diliddo

Stările lui J

Am dat cuiva bogăţia câtorva gânduri şi m-am întors în sărăcia mea.

Illusion's Street

străduţa mea de iluzii

HipnosNews

Para los buenos entendedores.

*Ana-Maria.PM*

Personal blog, books and thoughts

Blog de ifose

"Trăiesc pentru a scrie și scriu pentru a trăi!"

bloguluicre.wordpress.com/

#te digo una broma

69

Cel mai bun mod de a face dragoste e sa faci sex!

Universul astral

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

Amăgiri

Când au uitat să zboare, oamenii au învăţat să meargă. Atunci au cucerit pământul. Azi privesc cerul şi-şi doresc aripi. I-au uitat libertatea.

IMENSITATEA IUBIRII CU MARIA BOTNARU

Port cuvântul, că-i sunt omul, care-i duce-un rost, ca pomul: Nu-i pe lume armonie mai înaltă și mai vie, ca frumoasa POEZIE! Maria BOTNARU

Eltiempohabitado's Weblog

Blog de Julie Sopetrán. Poesía para niños y adultos.

Maryam

SONGWRITER FLAMENCO FUSIÓN MUSIC

Explosion

Tell me, do you see the storm that’s inside of me? Can you see through my eyes that I’m about to explode?

Lula Blog

Un blog inspirat din viața reală!

Incercari

de ginduri

Gara pentru noi

blogul Renatei

VIAŢĂ TRECĂTOARE-BLOGUL LUI VALY

VIATA NE-A FOST DATA DE DUMNEZEU SI TOT EL O VA LUA CAND VA VENI TIMPUL.IMPORTANT E SA TRAIM IN ASA FEL INCAT, PRIVIND IN URMA, SA NU AVEM MARI REGRETE.NIMIC NU-I INTAMPLATOR IN ACEASTA LUME MARE.TOTUL ARE UN ROST.

Thoughts📜

I spend most nights at home falling in love with the idea of you.

JoseRaSan66

Cuando Lo Pequeño Se Hace Visible...

Tapparella.

Risvolti Psicologici Demotivanti ed altre Amenità Tardo Post Adolescenziali.

De prin cărți adunate..

„Cele mai bune cărţi sunt cele care îţi spun ceea ce ştii deja”-George Orwell

Calator spre infinit

Ca sa scapi definitiv de fantasme trebuie sa-ti aduni curajul si sa le privesti in ochi. - Patrick Modiano

Blogul meu de calator

Let' s conquer the world!

yocollector - Romania

amalgam, colectii diverse, amintiri, insigne, brelocuri, artizanat, magneti frigider, etc...

prietendevremerea

O vorba buna

Lumea lui Alexandru

Despre viaţă, oameni, natură, flori, animale, locuri şi lucruri

Alioşa

File de jurnal

Oovi's Weblog

sunt... doar calator care vrand... nevrand... lasa un semn...

Hideaga

"Nu există desăvârsire. Există, oricum, drumul spre ea." (Octavian Paler)

poetryandloveblog

Versuri şi Meditaţii

jllopart

la poesía es libertad

Almeno Tu

racconti e riflessioni

%d blogeri au apreciat asta: