Arhive pe etichete: cuvinte

*Eu Și Atât….*


Îți simt dorința din priviri
Când trupu-mi sfredelești,
În ochi îți văd doar licăriri,
Și sânii mi-i dorești.

Ai vrea să scrii povești de-amor
Pe trupul meu fierbinte,
Sa fiu ca un sărut ușor
Ce-l scrie în cuvinte.

Să-ți fiu și muză și delir
Pe foaie când mă așezi…
Să-mi pui și-un fir de trandafir,
În versuri să veghezi.

*Într-un Final Apoteotic*


De -atâta secetă pădurea
Uscată s-a plecat pân’la pământ
Și ramurile viselor turbate
S-au cam încins prin creierul de fum…

O boare dimineața
Încet mă răcorește,
-De te-ar lăsa, căldura asta…
Ecoul îmi vorbește…!

Îmbrățișată-n versuri
Să plouă peste mine nori,
Șuvoaie de cuvinte,
Iubiri în…reci…culori…
Să mai respir…un vis…
Să beau azi…o speranță,
Să mă hrănesc – scriind,
Să nu dau importanţă
Soarelui venit – turbat
Peste pământul singur
Să-l pârjolească, vai…
Fără un preaviz…e sigur…
Și azi în horă el
Pe toți să ne pornească
Până spre seară
Lați căzând pe perne
Acasă
Să stăm…
Și-n respirarea serii triumfale…
Să adormim…
Într-un final apoteotic
Căldurii ireale…!

*Demisia*


Conform Codului Muncii, secţiunea a opta, articolul 79, demisia este un act unilateral de voinţă al salariatului care, printr-o notificare scrisă, informează angajatorul încetarea contractului individual de muncă, după împlinirea unui termen de preaviz (art. 79, alin. 1).

Din această primă definire a demisiei, putem deduce faptul că aceasta depinde numai de voinţa angajatului, putând fi considerat în mod practic un drept al acestuia, care îi garantează încetarea contractului de muncă din momentul în care angajatul nu mai este mulţumit de condiţiile oferite de angajator, sau din momentul în care angajatul găseşte un loc de muncă mai favorabil dezvoltării carierei sle, sau din oricare alt motiv. Cu alte cuvinte, cum putem deduce şi din alineatul 2 al aceluiaşi articol, angajatorul nu poate decât să înregistreze actul prin care este înştiinţat de intenţia angajatului de a părăsi firma, înaintea încetării de drept a contractului de muncă.

În alin. 2 al art. 79 din Codul Muncii este clarificată această poziţie a angajatorului: refuzul angajatorului de a înregistra demisia dă dreptul salariatului de a face dovada acestuia prin orice mijloace de probă. Astfel, în momentul înaintării demisiei, angajatul poate şi trebuie să păstreze câteva dovezi ale demisiei înmânate angajatorului. Cum demisiile pot fi trimise atât pe hârtie cât şi în format electronic, consider că trimiterea demisiei în ambele variante este o alegere cât se poate de bună. Altfel, în cazul în care angajatul lucrează la o filială din alt judeţ/oraş, el trebuie să se aibă grijă de ceea ce ar putea fi considerat ca probă în favoarea sa (cum ar fi în cazul în care demisia este trimisă prin poştă). Desigur, mai pot fi enumerate şi alte asemenea cazuri, dar consider că ideea de bază este suficientă: aceea a păstrării unor anumite dovezi de către angajat, dovezi care să facă proba luării la cunoştinţă de către angajator a luării deciziei sale de a demisiona.

Alin. 3 al aceluiaşi articol spune că salariatul are dreptul de a nu motiva demisia. Cu alte cuvinte, angajatorul nu are dreptul de a cere angajatului motivele pentru care acesta din urmă a hotărât să plece din firmă, şi astfel nu are în nici un caz dreptul de a refuza sau nu lua în seama actul demisiei. Şi revenim aici la alin. 1 din articolul privitor la demisie din Codul Muncii, care spune că demisia este un act unilateral de voinţă. Altfel spus, motivarea demisiei devine futilă atunci când demisia vine din voinţa angajatului – el este cel care demisionează, pe el trebuie să îl intereseze ceea ce se va întâmpla în cazul în care nu va reuşi să îşi găsească un nou loc de muncă, sau în cazul în care nu îi va conveni noul loc de muncă, ş.a.m.d. În acest caz, angajatorul nu poate decât să respecte voinţa angajatului, şi să înregistreze actul demisiei.

Totuşi, ce s-ar întâmpla în cazul în care fiecare şi-ar da demisia şi ar pleca de la locul de muncă după bunul plac? În alin. 4 din art. 79 din Codul Muncii este prevăzut faptul că angajatul nu poate cere încetarea contractului individual de muncă decât după efectuarea unui preaviz – acest termen trebuie să fie prevăzut în contractul individual de muncă sau în contractele colective de muncă.

Astfel, Codul Muncii spune că termenul de preaviz este cel convenit de părţi în contractul individual de muncă, sau, după caz, cel prevăzut în contractele colective de muncă aplicabile. Termenul de preaviz trebuie să fie de maxim 15 de zile calendaristice pentru salariaţii cu funcţie de execuţie şi de maxim 30 de zile calendaristice pentru angajaţii cu funcţii de conducere.

Cu alte cuvinte, Codul Muncii protejează nu numai angajaţii în cazul demisiei, dar şi angajatorul. Astfel, alin. 4 din art. 79 din Codul Muncii poate fi văzut ca o măsură prin care angajatorul să fie protejat în acest caz. Termenul de preaviz este văzut ca o zonă buffer în care angajatorul să aibă timp să caute un înlocuitor pentru persoana care a demisionat, pentru a evita ceea ce s-ar putea întâmpla în cazul în care acest termen de preaviz nu ar exista – fluxul producţiei ar putea fi perturbat de plecarea imediată a unui angajat. În cazul în care angajatul ocupa o funcţie de conducere, perioada de preaviz mai îndelungattă poate fi motivată prin faptul că firma angajatoare trebuie să caute atât un înlocuitor, cât şi să îi facă acestuia un minim de instrucţie. Ca şi clauză în contractul de muncă al unui angajat în funcţie de conducere poate fi prevăzută şi aceasta, ca angajatul să trebuiască să participe la instruirea şi formarea unui nou angajat, în cazul depunerii demisiei.

Alin. 5 şi 6 din art. 79 al Codului Muncii prevăd faptul că, în perioada de preaviz, contractul de muncă continuă să producă toate efectele, în cazul suspendării contractului de muncă termenul de preaviz fiind suspendat corespunzător.

Altfel spus, în perioada termenului de preaviz contractul de muncă este executat în continuare. Ca şi comparaţie, perioada de preaviz în cazul demisiei poate fi asemănată unei perioade de probă odată ce contractul de muncă a fost încheiat. Perioada de preaviz nu este decât o clauză a contractului individual de muncă, ceea ce face ca această perioadă să nu perturbe cu nimic ceea ce este prevăzut în contractul de muncă (condiţii de muncă, drepturi, obligaţii, clauze, etc. – acestea rămân neschimbate din momentul în care angajatul înaintează demisia, până în momentul în care termenul de preaviz ia sfârşit iar contractul de muncă încetează).

În cazul în care contractul de muncă este suspendat după începerea perioadei de preaviz, acesta din urmă este suspendat la rândul lui. Perioada de preaviz intră din nou în vigoare în momentul încetări contractului de muncă.

Contractul individual de muncă încetează la data expirării termenului de preaviz sau la data renunăţării totale sau parţiale a angajatorului la acest termen (alin. 7, art. 79). Altfel spus, dacă angajatorul consideră că acea perioadă de preaviz este mai mult decât suficientă pentru găsirea unui înlocuitor, el poate renunţa în întregime sau nu la acea perioadă de preaviz. În caz contrar, el nu are dreptul de a prelungi această perioadă.

Alin. 8 al art. 79 din Codul Muncii spune că angajatul poate demisiona fără preaviz doar în cazul în care angajatorul nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate prin contractul de muncă. Problema care ar putea apărea este aceea a motivării refuzului preavizului. Totuşi, aşa cum spune şi alin. 3, angajatul are dreptul de a nu îşi motiva demisia, în scris sau altfel. În acest caz, problema ar fi una care ar depăşi simplul fapt al demisiei – în cazul în care angajatorul nu a respectat obligaţiile asumate prin semnarea contractului de muncă, acesta ar putea fi acţionat în judecată de către angajatul demisionar. Astfel, motivul demisiei fără respectarea preavizului de către angajat poate fi aflat pe căi cât se poate de legale.

În practică, este întâlnită situaţia în care demisia nu depinde atât de angajat, cât de angajator, mai ales în cazul în care angajatul este unul valoros. Astfel, în cazul comunicării demisiei, angajatorul decide să nu ia în seamă voinţa angajatului. Astfel, angajatorul – prin intermediul subalternilor săi – nu înregistrează demisia, sau dacă totuşi o face, o înregistrează cu câteva zile sau chiar mai mult întârziere. Astfel, angajatul care nu are minime cunoştinţe despre drepturile sale, sau care nu are un reprezentant (fie el dintr-un sindicat sau nu), este obligat – în mod ilegal, desigur – să continue să presteze munca la aceeaşi firmă.

În mod normal şi legal, demisia este o decizie unilaterală, dar de data aceasta a angajatului şi nu a angajatorului. Astfel, angajatorul trebuie doar să ia seamă de acel act al demisiei şi – în vederea acoperirii viitorului post liber – să caute un înlocuitor în perioada de preaviz a angajatului demisionar. Totuşi, în cazul exemplificat mai sus, angajatorul decide (deşi nu este cazul) să ignore dreptul angajatului.

Care ar putea fi motivele neluării în seamă a actului de demisie? Ce ar putea angajatul să facă?

Cum am mai spus, un motiv al ignorării demisiei este dorinţa angajatorului de a nu renunţa la acel angajat. Pentru că este unul valoros, pentru că formarea unui nou angajat ar fi un proces de prea lungă durată, pentru a plăti pur şi simplu impertinenţa angajatului care refuză să mai respire acelaşi aer cu al angajatorului. În acest ultim caz, poate fi observată şi poziţia pe care o adoptă unii angajatori faţă de angajaţi.

Cred că nu este un caz singular acela în care angajatul este privit doar ca o piesă minoră, un pion care trebuie să îşi câştige drepturile care, de altfel, îi sunt acordate necondiţionat de lege. Astfel, angajatul este obligat să lucreze într-un mediu stresant, să se obişnuiască cu ideea că este acolo din voinţa angajatorului, să îi câştige acestuia simpatia – sau, mai direct, mila.

Deşi acest exemplu nu ar părea a avea legătură cu tema acestui proiect, totuşi el este strâns legat de aceasta. Astfel, dacă un angajator decide să nu bage în seamă demisia unui angajat, angajatul nu ştie ce să facă – din motivele amintite mai sus. Din aceleaşi motive, angajatul pune mai mult preţ pe un loc de muncă decât pe demnitatea sa de fiinţă umană. Astfel, instruirea angajaţilor şi nu numai a acestora ar putea diminua numărul cazurilor în care este semnalat un abuz al angajatorului.

Revenind, putem spune şi cita din Codul Muncii faptul că în acest caz angajatul poate demisona chiar fără a respecta termenul de preaviz prevăzut în contractul de muncă.

Mai mult, poate fi considerată o datorie etică a angajatului demisionar de a acţiona în instanţă firma angajatoare pentru nerespectarea clauzelor contractului de muncă. Astfel, anagajatorul se va putea gândi de două ori înainte de a proceda la fel cu vreun alt angajat.

Desigur, sunt puţine cazurile în care angajatul chiar ia aceste măsuri legale. De obicei el se mulţumeşte să îşi mai trimită o dată sau de două ori demisia, sau pur şi simplu să se resemneze cu faptul că şeful a decis ca el, angajatul, să mai rămână puţin în firmă.

Cu alte cuvinte, deşi demisia ar trebui să fie un act destul de simplu, ea alege în practică – de cele mai multe ori – un drum destul de spinos şi anevoios. Cel mai simplu mod de a rezolva problemele inerente e de a informa atât angajaţii cât şi angajatorii cu privire la acestea.

Formator: Lector Carmen-Manuela Răşcanu             Absolvent: Ileana Balaban

August 2009 Galaţi

*O Poarta Deschisa…*



Spre zari…instelate,
Ceruri de litere …in
Propozitii comparate…
Doar cate-o virgula
Iubirea desparte…
Cand ne odihnim
In …..visul de-o noapte…
Tacerea de canturi
Divine nascand
Noi litere soapte
Pe trupuri plangand…,
Ganduri de stele
Trezindu-ne iar
Imbratisati ne iubim
Inca un ceas… inca un ceas….
Umede corpuri se intrec in…cuvinte
Pe umeri te-apleci
Sarutand dinainte
O zi…..din iubirea
Ce curge vibrand…
Din sufletul nostru
Nu plece…..nicicand…!

*Suntem Urme…*


Suntem urme
pe asfaltul incins
de caldura trupurilor noastre,
cuvinte nerostite
asteptand…ploaia
de iubire,
de vis,
de neuitare,
sa cada
peste trilurile nesfarsite
ale pasarii albastre
care
mai trage o linie
peste existenta clipelor
traite
in extazul
primordial
al
zborului
spre nemurire!
Suntem…..!

*Mi-e Cam Tarziu….*


Mi-e cam tarziu….
si as vrea …
o ploaie de cuvinte
sa se astearna peste mine
in picaturi …
sa ma iubeasca…
ca nu mi-e bine
azi
cand cerul a uitat sa mai lumineze
inima…
bataile nordului stau
sa astepte…
configuraţia astral
a sufletului
in ecouri
de iubire…!

*Nichita Stanescu*


Sa vorbim prin ganduri, nerostind cuvinte, sa ne impletim tacerile undeva in nemarginire.

*Am Ceva De Spus? Spun…*


Nu respect oamenii prefacuti. Vorbesc despre cei care te lauda dar nu cred in tine. Vorbesc despre cei care te ajuta pentru ca au ceva de castigat. Vorbesc despre cei care arunca cuvinte dureroase fara sa-ti cunoasca povestea. De obicei am prea multa incredere in oameni. Nu ma astept la mare lucru. Reusesc sa uit si sa iert in scurt timp, pentru ca nu suntem perfecti. Toti am gresit candva. Si uite asa ma trezesc cu prea multe rani netratate, prea multe ganduri. Nu-mi place sa ma simt folosita. Nu-mi place sa ma simt luata peste picior. Nu-mi place sa fiu acuzata pe nedrept. Anumiti oameni profita. Anumiti oameni nu se gandesc la ceilati, doar la propriul castig. Mie acesti oameni nu imi plac. Nu imi plac pentru ca dau dovada de lipsa de respect, pentru ca dau dovada de superficialitate. Unde le este inima? Unde le este bunatatea? Parca au o masca, pe care o inlatura cand au obtinut ce au dorit. Si atunci ramai fara cuvinte. Mi s-a intamplat des. Astazi, pentru ca ma simt puternica, imi dau seama ca eu n-am de ce sa-mi fie rusine.

*De Noi A Depins Si Depinde*


Pentru noi viata a fost si este o lupta. Insa eu cred ca in viata mai trebuie sa ai nevoie de o picatura de noroc, iar daca nu ai deloc acel noroc, trebuie sa lupti continu, asa cum facem noi. Nu ne-am lasat pagubasi, chiar daca incercari de saturatie au fost destule. Daca in fata greutatilor ajungeam sa spunem ”m-am saturat” ar fi insemnat ca suntem lasi si nu suntem in stare sa trecem de obstacole si greutati care au survenit mai tot timpul. Am avut clipe de tristete, insa am trecut destul de repede in momentele de fericire prin cauatrea jumatati celuilalt. De noi a depins si depinde cate clipe de fericire v-om avea, caci nici o nereusita nu este o pierdere atata timp cat nu cedam. Bune, rele…nu regret nimic din viata mea. Nu spun ca nu as fi modificat unele lucruri daca as fi avut alta mentalitate, dar ne iubim asa cum suntem si asta ma face sa fiu mandra de mine, de tine, chiar si daca uneori suntem imperfecti. Sunt sigura ca atat eu cat si tu o sa ramanem aceleasi persoane optimiste care crede ca viata este darul Divin, iar toate greutatile ce au fost si vor mai veni sunt facute pentru a ne indrepta. Tu scrii poezii, si de aceea imi place sa spun:- Viata mea cu tine o vad ca pe o poezie care uneori are rima iar uneori nu…e ca si un cerc…o roata care se invarte si ajunge tot in acelasi punct…asa o vad eu, pentru ca absolut totul ne influenteaza viata… insa noi doi trebuie doar sa traim fiecare moment, sa vedem partea buna a lucrurilor fara pareri de rau. Noi ne meritam unul pe altul, iar pentru asta e putin mai mult meritul tau. Inainte imi era rusine cand auzeam cuvinte de iubire la alte cupluri, mi se parea patetic si uneori radeam in sinea mea, acum…totul este schimbat, imi doresc sa ne iubim ca doi copii, chiar si cand o sa fim batranei, asta daca mai apucam… 🙂 Inima ta hoata mi-a imbratisat-o pe a mea si sunt sigura ca n-o sa-i mai dea drumul. Acum stiu ce inseamna iubirea, pentru ca atunci cand nu esti langa mine te vreau aproape, mi-e dor, iar cand te ating si te sarut, imi zambeste sufletul! Pe zi ce trece iubirea noatra e mai frumoasa, mai puternica, mai strigatoare, simt ca ma iubesti, iar cand ma privesti in ochii si te apripii de mine ai o privire calda, plina de iubire. Ador cele doua cuvinte pe care mi le repeti mereu, sa nu uiti ca te iubesc, vreau sa fim fericiti, si imi doresc enorm de mult sa te fac sa zambesti si sa te simti iubit cand citesti aceste randuri. Viata noastra e o lupta, iar noi doi reusim de fiecare data. Tu pentru mine esti sotul meu, esti sfatuitorul meu, sufletul meu, m-ai invatat sa tresara sufletul la fiecare atingere, la fiecare sarut.

*La Multi Ani 2015– Happy New Year 2015!*



Fie ca toate visele pe care le fauriti in aceste zile magice sa se implinesca si drumul strabatut pentru realizarea lor ss va aduca bucurie in inimi, iar in case fericire si belsug. La mulţi ani!

O ZI CU TREI CEASURI ROZ=BUCURII ,TUTUROR PRIETENILOR !***
Momente… acele momente vibrante, in care ramai fara cuvinte… si asta nu pentru ca, nu a mai ramas nimic de spus, ci… pentru ca acele cuvinte, magice, se transforma in emotii… momente in care ramai prizoniera tacerii si te abandonezi cu placere… momente care ti-ai dori cu toata fiinta Ta sa nu se mai termine… cunosti acele momente?

May all the dreams forged in those magical days to implinesca and crossed the road to achieving their hearts ss will bring joy and happiness and abundance in houses. Happy birthday to you!

DAY THREE WATCHES PINK = JOY, ALL FRIENDS! ***
Moments vibrant … those moments in which you run out of words … and not because not nothing left to say, but … because those words, magic, turns into emotions … moments which remain a prisoner of silence and abandon yourself to the pleasure … moments that you wish with all your being to never end … you know those moments?

*Intrebari*


Trăim un prezent pur?
A trai inseamna timp?
Continuă lectura

*Tu Si Eu*


Tu si Eu…doua pasarele ce zburau in jurul iubirii fara a se cunoaste. Cand sufletele sau intalnit, au devenit pereche ce zboara in jurul iubirii ce ne’o purtam de ceva timp…din ziua cand ne-am cunoscut! Amandoi eram in directi diferite si ne cautam mereu si mereu, pentru a putea ciripi, pentru a ne regasii si sa poposim pe o crenguta. Continuă lectura

*Cuvinte Nespuse La Timpul Lor*


Multe cuvinte nu sunt spuse la timpul lor si asta ne poate costa fericirea. De multe ori sunt emotii, sau nu dam valoare acelor cuvinte ce pentru cel de langa noi poate semnifica foarte mult. Un zambet, un Te iubesc, sunt cuvinte ce ajung cu greu uneori la urechea celui de langa noi. Stiu, niciodata cuvintele nu ajung pentru a exprima.. Continuă lectura

*Dor…*


*Dor…*

Linistea care vine o data cu vocea ta. Inconfundabila.
Atunci, asteptarea nu mai doare.
Iar timpul, in goana lui, te ajuta sa vii mai repede.
Ne intalnim de-atatea ori in ganduri comune
fara sa stim, fara sa fie necesar sa ne-o spunem. Continuă lectura

*A Fost De Ajuns*


308890-40A fost de ajuns sa-ti vad fotografia si sa iti intalnesc privirea o singura data…de atunci am simtit ca ai un suflet bun si pentru mine vei prezenta mereu iubirea vieti mele. Continuă lectura

Gara pentru noi

blogul Renatei

VIAŢĂ TRECĂTOARE-BLOGUL LUI VALY

VIATA NE-A FOST DATA DE DUMNEZEU SI TOT EL O VA LUA CAND VA VENI TIMPUL.IMPORTANT E SA TRAIM IN ASA FEL INCAT, PRIVIND IN URMA, SA NU AVEM MARI REGRETE.NIMIC NU-I INTAMPLATOR IN ACEASTA LUME MARE.TOTUL ARE UN ROST.

.*♥**♥*★ *♥*..*♥*. BERNARD *♥**♥*★ *♥*..*♥*.

♥♥ ♥♥ MES PLUS BEAUX BISOUS D'AMITIES A VOUS ♥♥ ♥♥

Thoughts📜

I spend most nights at home falling in love with the idea of you.

JoseRaSan66

Cuando Lo Pequeño Se Hace Visible...

Tapparella.

Risvolti Psicologici Demotivanti ed altre Amenità Tardo Post Adolescenziali.

De prin cărți adunate..

„Cele mai bune cărţi sunt cele care îţi spun ceea ce ştii deja”-George Orwell

henrywest

Expression.

Calator spre infinit

Lucrul cel mai important este sa fii gata in fiecare zi sa sacrifici ceea ce esti pentru ceea ce ai putea fi

Blogul meu de calator

Let' s conquer the world!

yocollector - Romania

amalgam, colectii diverse, amintiri, insigne, brelocuri, artizanat, magneti frigider, etc...

prietendevremerea

O vorba buna

Lumea lui Alexandru

Despre viaţă, oameni, natură, flori, animale, locuri şi lucruri

Alioşa

File de jurnal

Oovi's Weblog

sunt... doar calator care vrand... nevrand... lasa un semn...

Hideaga

"Nu există desăvârsire. Există, oricum, drumul spre ea." (Octavian Paler)

poetryandloveblog

Versuri şi Meditaţii

jllopart

la poesía es libertad

Almeno Tu

racconti e riflessioni

JoculDeCuvinte

ZonaDePoezie

Blog-ul lui Adrian

Gânduri, şoapte, verbe în strungi şi versuri…

🐞uĞuR BöCeĞi🐞LaDYBuG🐞

🐞❤ 💕👠💋🐞🌹💧❤ 💕👠💋🐞 MuTLu oL & MuTLu KaL & MuTLu eT🐞❤ 💕👠💋🐞❤ 💕👠💋 👠❤🐞🐞❤ 👠❤💋🐞 ❤👠❤ 💋❤ 👠🐞❤👠❤ 💋❤ 👠🐞•💘🌹 💜❀🍂°º★°º★•~••#••💘~•★💘🐞❤ 👠🐞❤💋 🐞👠❤💋❤👠🐞Be HaPPY & STaY HaPPY & MaKe HaPPY 🐞❤👠❤💋 👠🐞❤💗¨★🍂💛🍁🌿 ↪★ ✿_🍃🔱🍃 •💘┊ ┊ ,•’``’•,•’``’•, ┊ 💟 💛 💙 🌸 ┊ 🌼┊ 🌸 ┊ "🌼 💙 💟 💜 ☁┊ 쇼 ┊ 🐰 ┊ ☁ 💖 💙 💛 ─╬ஜఋ╪► ┊ ’•, 💙 ,,•’ 💙 🔱🍃 💛 `’•,,•`’ ┊ ,•’``’•,•’``’•, ┊ ’•,` 💗 ,,•’ 💟 `’•,,•`’ ✿⊱•╮♡❤╭•⊰✿ 💕👠✽💕👠💋🐞✽💕👠💋🐞✽ 💕👠✿⊱•╮♡❤╭•⊰✿

Versuri nemachiate

I hate my life, but I think she hates me more...

Poesias e Cia - Ana de Lourdes Teixeira

Sem pretensões... O único desejo é compartilhar com as pessoas o que escrevo.

youreverydaycoffee

Your thoughts while having coffee

Pays de poésie

Voyage en sonnets vers ailleurs avec Cochonfucius

prieteni virtuali

Pastreaza in sufletul tau , doar momentele frumoase si langa tine doar oamenii, care te pretuiesc cu adevarat!

ecaleopi

Bine ati venit! Welcome!

scrioa

Just another WordPress.com site

Lacrimaroua

... e lumea mea si , te invit in ea ...

15 poems left by her

Către cititori: nu vă însușiți creațiile de pe acest site deoarece sunt proprietatea creatoarei. Conform Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor nu pot fi folosite fără acordul acesteia. Specificaţi sursa de inspirație! În cazul în care sunteți la început cu blogul, rog cât mai multă originalitate din partea voastră! Mulțumesc anticipat! (Mesaj transmis în special persoanei ce a copiat descrierea adresată cititorilor mei, fiind modificate doar câteva cuvinte!)

Miss Ayo Délé

Le blog givré, pétillant et coloré pour tout ce qui me passe par la tête : mode, beauté, art, culture, cuisine, politique, société... / The frosted, sparkling and colorful blog for all that pass me through the head : fashion, beauty , art, culture, cooking, politics, society...

Strop de lumina

Aş vrea să fac cu tine ceea ce face primăvara cu cireşii...

CENZURAT

Crede in ceea ce esti

Poetul Virtual

Învaţă să asculţi.

Victor Ilina

O încercare

Cristian Blog

„În spatele unui lucru banal se poate ascunde o întreagă poveste”

whisperer2

Just another WordPress.com site

Sâmburi

Niciun sâmbure nu e ceea ce pare a fi.

%d blogeri au apreciat asta: