Arhive pe etichete: cuvinte

Cuvinte În Direct! ✍️


Arta este una dintre puținele mijloace prin care omul își poate concepe evaziunea din această lume sau, dimpotrivă, prin care i se poate revela mai apăsat adevărul ei. Indiferent de ars poetica practicata, aici fiecare își găsește ocazia exprimării. Un fapt indubitabil este că printre noi există talente, există tendințe, expresii și, mai mult, dorința de a se afirma într-o manieră artistică unică. Iar destinul acestor talente este adesea pus în umbră de marile personalități care s-au afirmat într-un domeniu sau altul. Fiecare blogger are posibilitatea de a se face auzit, citit, lecturat de către ceilalți bloggeri, într-un mediu interactiv în care fiecare are de învățat de la alții și în care discuțiile sunt deschise. Toți cei care ne-am pus textele într-un colț uitat de sertar, e bine să le scoatem încă odată la lumină. În acest articol, doresc să încurajez creația beletristica personală, precum este promovată și discuția, critica argumentată, în spiritul unei construcții utile și al unui progres de factură artistică și socială. Prin urmare, scrieți, dragi mei, numai scrieți!

Veșnic În Poezie ❣️


Când pe lungul drum al vieții, trupul meu n-o să mai fie
Ca și roua dimineții plânge-va o poezie,
Când n-o să mai simt fiorul ,vântului care adie
Plânge-va să-mi poarte dorul, neștiut, o poezie!
Când n-o să mai am puterea, de-a vorbi și de a scrie
Îmi va răspândi durerea, lăcrimând o poezie,
Când am să mă pierd de lume, pentru tainică vecie
Tot ce am de zis va spune, cu tristețe o poezie!
Când vor fi trecute vremuri, vremea mea fiind târzie
Te va face ca să tremuri, șiroind o poezie,
Când îți vei aduce aminte și vei vrea a mă descrie
Sigur vei găsi cuvinte, ce le-am pus în poezie!

Terapie… 🤗


,,Și e bolnavă lumea de cuvinte. Stau oamenii-n cuvinte ca-n spital. Hai să lansăm această terapie: tăcerile ca leac universal!”

💌Te Voi Iubi🤗


Te voi iubi cât lumea va exista sub soare…
Atunci când mă voi duce, te-oi lua cu mine-n gând,
Târzie de-ar fi vremea ori, poate, prea curând,
Îmi vei trăi în suflet și-n viața viitoare…
Nimeni nu va cunoaște misterul ce ne leagă
Și nu ar înțelege ce nu e de-nțeles,
Îmi ești un dar al sorții, nu eu mi te-am ales,
Iubirea are taine ce omul nu dezleagă.
Mi-ai coborât aievea din depărtate visuri,
La ceasul scris în stele, când nici nu mai speram…
Cealaltă jumătate, pe care-o căutam,
Pierdută, pentr-o vreme, în negrele abisuri…
Poveștile, ce lumea le-ar inventa vreodată
Despre-ntâlnirea noastră, rămâne-vor povești…
Dar nimeni n-o să știe ce-a fost ori cine ești,
Chiar de, cenușa vremii, ar răscoli-o toată.
Te voi iubi în spirit, în suflet și în minte,
Suntem același Unu ce-a fost de la-nceput,
Un mugur de lumină în oameni prefăcut,
Iubire ce nu poate fi spusă în cuvinte…

💐Speranța🤗


„Speranța” este acel lucru cu pene-
Care stă cocoțat pe ramura sufletului-
Și cântă o melodie fără cuvinte-
Și nu se oprește nicicând- deloc…”

Emily Dickinson

*Dintr-o Mie De Cuvinte *


Dintr-o mie de cuvinte spune-mi ce ai vrea sa-ți spun?

Să înțelegi cât  mă bucur că noi doi ne-am cunoscut.

Dintr-o mie de cuvinte spune-mi ce ai vrea s-auzi?

Ca să înțelegi că viața în brațe mi te-a adus…

Dintr-o mie de cuvinte, câte vise și speranță țesem noi?

Când în nopți târzii și reci ne visăm doar amândoi.

Îmi doresc să-mi fii aproape să mă ții în brațe strâns

Să-mi spui vorbe de iubire să nu mă trezesc din vis,

Vreau să vii la geamul meu ca să poți să îmi șoptești

Cât însemn eu pentru tine și cât de mult mă iubești.

Iar e pe sfârșite noaptea, te caut… nu te găsesc

Gându-mi zboară iar la tine, vreau să știu tot ce gândești.

Mă mai amăgesc odată cum că tu ai să revii…

Știu…totul e o amăgire ești departe, asta știu…

*Când, Uneori…*


Când, uneori mai scriu prostii,
Parcă mă simt un pic mai bine.
Tu, cititorule, să știi
C-atunci, de fapt, mi-e dor de mine.
Când mă înțeapă câte-un punct
Ascuns pe scoarța cerebrală,
Mă simt ca un gândac defunct
Și tac ca o clepsidră goală.
Când un descântec mai îngân
Sau schimb cuvinte de ocară,
Deși aș vrea să mai rămân
Și-n mine, dau pe dinafară.
Când sufăr ca un templu mut
Ce-atâtea a văzut prin vreme,
Aș vrea de mult să fi tăcut
Strivit de-o groază de probleme.
Când mă golesc de adevăr
Și scriu ce nici nu-ți vine-a crede,
Mă iau cu mâinile de păr
Dar nimeni, nimeni nu mă vede.
În fine, dacă scriu curat,
Cu strofa limpede, stilată,
Înseamnă că m-am împăcat
Cu toți; cu mine –
                        …niciodată…

*De-ai Fi Un Dor…*


De-ai fi un dor vrăjit te-aș prinde-n gene, Și te-aș vîrâ în sân să te-ncălzesc. Să nu mai umbli iar, năuc prin vreme, și lacrimile tale, fiebinți, în palme să primesc… Și de n-ai vrea să stai aici, măcar o vreme, tot aș găsi ceva să-ți dăruiesc, ți-aș scrie pe nisip poeme și-atunci când dormi, în taină, să-ți citesc. Și dacă tot n-ai vrea să mai rămâi o vară, șa-mi stai, alături, pe nisip întins, aș ridica la Ceruri din cuvinte scară, să mi te dea, doar mie, de-a pururea, în vis.

*E O Rușine Să Iubești!?*


E o rușine să iubești!?
E rațiunea să trăiesc,
Mă bucur că exist, că ești.
Te prind în suflet, te alint,
În zborul șoaptelor dansăm
Și prin sclipirile de-argint,
Fără cuvinte, conversăm.
Subtile întrebări se pun
Prin ochii mari, scânteietori,
Când vorbele se suprapun,
Iar zilele sunt sărbători.
Atât cât o mai fi din noi,
Mă las purtată de-al tău val,
Să-mbătrânim, frumos, în doi,
Să ne iubim pân’ la final

*Eu Și Atât….*


Îți simt dorința din priviri
Când trupu-mi sfredelești,
În ochi îți văd doar licăriri,
Și sânii mi-i dorești.

Ai vrea să scrii povești de-amor
Pe trupul meu fierbinte,
Sa fiu ca un sărut ușor
Ce-l scrie în cuvinte.

Să-ți fiu și muză și delir
Pe foaie când mă așezi…
Să-mi pui și-un fir de trandafir,
În versuri să veghezi.

*Într-un Final Apoteotic*


De -atâta secetă pădurea
Uscată s-a plecat pân’la pământ
Și ramurile viselor turbate
S-au cam încins prin creierul de fum…

O boare dimineața
Încet mă răcorește,
-De te-ar lăsa, căldura asta…
Ecoul îmi vorbește…!

Îmbrățișată-n versuri
Să plouă peste mine nori,
Șuvoaie de cuvinte,
Iubiri în…reci…culori…
Să mai respir…un vis…
Să beau azi…o speranță,
Să mă hrănesc – scriind,
Să nu dau importanţă
Soarelui venit – turbat
Peste pământul singur
Să-l pârjolească, vai…
Fără un preaviz…e sigur…
Și azi în horă el
Pe toți să ne pornească
Până spre seară
Lați căzând pe perne
Acasă
Să stăm…
Și-n respirarea serii triumfale…
Să adormim…
Într-un final apoteotic
Căldurii ireale…!

*Demisia*


Conform Codului Muncii, secţiunea a opta, articolul 79, demisia este un act unilateral de voinţă al salariatului care, printr-o notificare scrisă, informează angajatorul încetarea contractului individual de muncă, după împlinirea unui termen de preaviz (art. 79, alin. 1).

Din această primă definire a demisiei, putem deduce faptul că aceasta depinde numai de voinţa angajatului, putând fi considerat în mod practic un drept al acestuia, care îi garantează încetarea contractului de muncă din momentul în care angajatul nu mai este mulţumit de condiţiile oferite de angajator, sau din momentul în care angajatul găseşte un loc de muncă mai favorabil dezvoltării carierei sle, sau din oricare alt motiv. Cu alte cuvinte, cum putem deduce şi din alineatul 2 al aceluiaşi articol, angajatorul nu poate decât să înregistreze actul prin care este înştiinţat de intenţia angajatului de a părăsi firma, înaintea încetării de drept a contractului de muncă.

În alin. 2 al art. 79 din Codul Muncii este clarificată această poziţie a angajatorului: refuzul angajatorului de a înregistra demisia dă dreptul salariatului de a face dovada acestuia prin orice mijloace de probă. Astfel, în momentul înaintării demisiei, angajatul poate şi trebuie să păstreze câteva dovezi ale demisiei înmânate angajatorului. Cum demisiile pot fi trimise atât pe hârtie cât şi în format electronic, consider că trimiterea demisiei în ambele variante este o alegere cât se poate de bună. Altfel, în cazul în care angajatul lucrează la o filială din alt judeţ/oraş, el trebuie să se aibă grijă de ceea ce ar putea fi considerat ca probă în favoarea sa (cum ar fi în cazul în care demisia este trimisă prin poştă). Desigur, mai pot fi enumerate şi alte asemenea cazuri, dar consider că ideea de bază este suficientă: aceea a păstrării unor anumite dovezi de către angajat, dovezi care să facă proba luării la cunoştinţă de către angajator a luării deciziei sale de a demisiona.

Alin. 3 al aceluiaşi articol spune că salariatul are dreptul de a nu motiva demisia. Cu alte cuvinte, angajatorul nu are dreptul de a cere angajatului motivele pentru care acesta din urmă a hotărât să plece din firmă, şi astfel nu are în nici un caz dreptul de a refuza sau nu lua în seama actul demisiei. Şi revenim aici la alin. 1 din articolul privitor la demisie din Codul Muncii, care spune că demisia este un act unilateral de voinţă. Altfel spus, motivarea demisiei devine futilă atunci când demisia vine din voinţa angajatului – el este cel care demisionează, pe el trebuie să îl intereseze ceea ce se va întâmpla în cazul în care nu va reuşi să îşi găsească un nou loc de muncă, sau în cazul în care nu îi va conveni noul loc de muncă, ş.a.m.d. În acest caz, angajatorul nu poate decât să respecte voinţa angajatului, şi să înregistreze actul demisiei.

Totuşi, ce s-ar întâmpla în cazul în care fiecare şi-ar da demisia şi ar pleca de la locul de muncă după bunul plac? În alin. 4 din art. 79 din Codul Muncii este prevăzut faptul că angajatul nu poate cere încetarea contractului individual de muncă decât după efectuarea unui preaviz – acest termen trebuie să fie prevăzut în contractul individual de muncă sau în contractele colective de muncă.

Astfel, Codul Muncii spune că termenul de preaviz este cel convenit de părţi în contractul individual de muncă, sau, după caz, cel prevăzut în contractele colective de muncă aplicabile. Termenul de preaviz trebuie să fie de maxim 15 de zile calendaristice pentru salariaţii cu funcţie de execuţie şi de maxim 30 de zile calendaristice pentru angajaţii cu funcţii de conducere.

Cu alte cuvinte, Codul Muncii protejează nu numai angajaţii în cazul demisiei, dar şi angajatorul. Astfel, alin. 4 din art. 79 din Codul Muncii poate fi văzut ca o măsură prin care angajatorul să fie protejat în acest caz. Termenul de preaviz este văzut ca o zonă buffer în care angajatorul să aibă timp să caute un înlocuitor pentru persoana care a demisionat, pentru a evita ceea ce s-ar putea întâmpla în cazul în care acest termen de preaviz nu ar exista – fluxul producţiei ar putea fi perturbat de plecarea imediată a unui angajat. În cazul în care angajatul ocupa o funcţie de conducere, perioada de preaviz mai îndelungattă poate fi motivată prin faptul că firma angajatoare trebuie să caute atât un înlocuitor, cât şi să îi facă acestuia un minim de instrucţie. Ca şi clauză în contractul de muncă al unui angajat în funcţie de conducere poate fi prevăzută şi aceasta, ca angajatul să trebuiască să participe la instruirea şi formarea unui nou angajat, în cazul depunerii demisiei.

Alin. 5 şi 6 din art. 79 al Codului Muncii prevăd faptul că, în perioada de preaviz, contractul de muncă continuă să producă toate efectele, în cazul suspendării contractului de muncă termenul de preaviz fiind suspendat corespunzător.

Altfel spus, în perioada termenului de preaviz contractul de muncă este executat în continuare. Ca şi comparaţie, perioada de preaviz în cazul demisiei poate fi asemănată unei perioade de probă odată ce contractul de muncă a fost încheiat. Perioada de preaviz nu este decât o clauză a contractului individual de muncă, ceea ce face ca această perioadă să nu perturbe cu nimic ceea ce este prevăzut în contractul de muncă (condiţii de muncă, drepturi, obligaţii, clauze, etc. – acestea rămân neschimbate din momentul în care angajatul înaintează demisia, până în momentul în care termenul de preaviz ia sfârşit iar contractul de muncă încetează).

În cazul în care contractul de muncă este suspendat după începerea perioadei de preaviz, acesta din urmă este suspendat la rândul lui. Perioada de preaviz intră din nou în vigoare în momentul încetări contractului de muncă.

Contractul individual de muncă încetează la data expirării termenului de preaviz sau la data renunăţării totale sau parţiale a angajatorului la acest termen (alin. 7, art. 79). Altfel spus, dacă angajatorul consideră că acea perioadă de preaviz este mai mult decât suficientă pentru găsirea unui înlocuitor, el poate renunţa în întregime sau nu la acea perioadă de preaviz. În caz contrar, el nu are dreptul de a prelungi această perioadă.

Alin. 8 al art. 79 din Codul Muncii spune că angajatul poate demisiona fără preaviz doar în cazul în care angajatorul nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate prin contractul de muncă. Problema care ar putea apărea este aceea a motivării refuzului preavizului. Totuşi, aşa cum spune şi alin. 3, angajatul are dreptul de a nu îşi motiva demisia, în scris sau altfel. În acest caz, problema ar fi una care ar depăşi simplul fapt al demisiei – în cazul în care angajatorul nu a respectat obligaţiile asumate prin semnarea contractului de muncă, acesta ar putea fi acţionat în judecată de către angajatul demisionar. Astfel, motivul demisiei fără respectarea preavizului de către angajat poate fi aflat pe căi cât se poate de legale.

În practică, este întâlnită situaţia în care demisia nu depinde atât de angajat, cât de angajator, mai ales în cazul în care angajatul este unul valoros. Astfel, în cazul comunicării demisiei, angajatorul decide să nu ia în seamă voinţa angajatului. Astfel, angajatorul – prin intermediul subalternilor săi – nu înregistrează demisia, sau dacă totuşi o face, o înregistrează cu câteva zile sau chiar mai mult întârziere. Astfel, angajatul care nu are minime cunoştinţe despre drepturile sale, sau care nu are un reprezentant (fie el dintr-un sindicat sau nu), este obligat – în mod ilegal, desigur – să continue să presteze munca la aceeaşi firmă.

În mod normal şi legal, demisia este o decizie unilaterală, dar de data aceasta a angajatului şi nu a angajatorului. Astfel, angajatorul trebuie doar să ia seamă de acel act al demisiei şi – în vederea acoperirii viitorului post liber – să caute un înlocuitor în perioada de preaviz a angajatului demisionar. Totuşi, în cazul exemplificat mai sus, angajatorul decide (deşi nu este cazul) să ignore dreptul angajatului.

Care ar putea fi motivele neluării în seamă a actului de demisie? Ce ar putea angajatul să facă?

Cum am mai spus, un motiv al ignorării demisiei este dorinţa angajatorului de a nu renunţa la acel angajat. Pentru că este unul valoros, pentru că formarea unui nou angajat ar fi un proces de prea lungă durată, pentru a plăti pur şi simplu impertinenţa angajatului care refuză să mai respire acelaşi aer cu al angajatorului. În acest ultim caz, poate fi observată şi poziţia pe care o adoptă unii angajatori faţă de angajaţi.

Cred că nu este un caz singular acela în care angajatul este privit doar ca o piesă minoră, un pion care trebuie să îşi câştige drepturile care, de altfel, îi sunt acordate necondiţionat de lege. Astfel, angajatul este obligat să lucreze într-un mediu stresant, să se obişnuiască cu ideea că este acolo din voinţa angajatorului, să îi câştige acestuia simpatia – sau, mai direct, mila.

Deşi acest exemplu nu ar părea a avea legătură cu tema acestui proiect, totuşi el este strâns legat de aceasta. Astfel, dacă un angajator decide să nu bage în seamă demisia unui angajat, angajatul nu ştie ce să facă – din motivele amintite mai sus. Din aceleaşi motive, angajatul pune mai mult preţ pe un loc de muncă decât pe demnitatea sa de fiinţă umană. Astfel, instruirea angajaţilor şi nu numai a acestora ar putea diminua numărul cazurilor în care este semnalat un abuz al angajatorului.

Revenind, putem spune şi cita din Codul Muncii faptul că în acest caz angajatul poate demisona chiar fără a respecta termenul de preaviz prevăzut în contractul de muncă.

Mai mult, poate fi considerată o datorie etică a angajatului demisionar de a acţiona în instanţă firma angajatoare pentru nerespectarea clauzelor contractului de muncă. Astfel, anagajatorul se va putea gândi de două ori înainte de a proceda la fel cu vreun alt angajat.

Desigur, sunt puţine cazurile în care angajatul chiar ia aceste măsuri legale. De obicei el se mulţumeşte să îşi mai trimită o dată sau de două ori demisia, sau pur şi simplu să se resemneze cu faptul că şeful a decis ca el, angajatul, să mai rămână puţin în firmă.

Cu alte cuvinte, deşi demisia ar trebui să fie un act destul de simplu, ea alege în practică – de cele mai multe ori – un drum destul de spinos şi anevoios. Cel mai simplu mod de a rezolva problemele inerente e de a informa atât angajaţii cât şi angajatorii cu privire la acestea.

Formator: Lector Carmen-Manuela Răşcanu             Absolvent: Ileana Balaban

August 2009 Galaţi

*O Poarta Deschisa…*



Spre zari…instelate,
Ceruri de litere …in
Propozitii comparate…
Doar cate-o virgula
Iubirea desparte…
Cand ne odihnim
In …..visul de-o noapte…
Tacerea de canturi
Divine nascand
Noi litere soapte
Pe trupuri plangand…,
Ganduri de stele
Trezindu-ne iar
Imbratisati ne iubim
Inca un ceas… inca un ceas….
Umede corpuri se intrec in…cuvinte
Pe umeri te-apleci
Sarutand dinainte
O zi…..din iubirea
Ce curge vibrand…
Din sufletul nostru
Nu plece…..nicicand…!

*Suntem Urme…*


Suntem urme
pe asfaltul incins
de caldura trupurilor noastre,
cuvinte nerostite
asteptand…ploaia
de iubire,
de vis,
de neuitare,
sa cada
peste trilurile nesfarsite
ale pasarii albastre
care
mai trage o linie
peste existenta clipelor
traite
in extazul
primordial
al
zborului
spre nemurire!
Suntem…..!

*Mi-e Cam Tarziu….*


Mi-e cam tarziu….
si as vrea …
o ploaie de cuvinte
sa se astearna peste mine
in picaturi …
sa ma iubeasca…
ca nu mi-e bine
azi
cand cerul a uitat sa mai lumineze
inima…
bataile nordului stau
sa astepte…
configuraţia astral
a sufletului
in ecouri
de iubire…!

anam gour

अधूरे ख़्वाब

DIN LARGUL VIEȚII

Întâmplări adevărate ce ar putea fi ale oricui, de oriunde, oricând...

marian libertate de exprimare

scapa de lucrurile care nu sunt amuzante

Myrela

Umjetnost, zdravlje, civilizacije, fotografije, priroda, knjige, recepti, itd.

Lumea lui Teonymus

Nu există viaţă fără sens, ci doar oameni care nu l-au găsit încă...

Cronica Psihotropa

Asa e viata mea. Asa sunt starile si trairile mele: franturi de ganduri, sperante, amintiri. Asa sunt eu: ma arunc, ma inalt, cad, ma ridic, ard, ma mistui pentru ca apoi sa renasc ca pasarea Phoenix din propria cenusa. Asta vei gasi pe blog, poate lucruri fara sens, poate din domenii mult prea diverse; citeste, draga vizitatorule si nu uita ca ai patruns in adancul unui suflet ce inca isi cauta cararea.

Marie-Anne Keppers Artiste Autodidacte

J'adore rédiger ce blog, pour vous faire découvrir mes diverses passions. J'aime dessiner, peindre, écrire... Merci d'apprécier mes réalisations

ღ♪ Odăița Mea Virtuală ღ♪

Lipsa de comunicare este mai profundă și mai nocivă decât orice altă lipsă. Prețuiți ceea ce aveți deja! Pornesc într-o nouă zi din viață…fie ca aceasta (și toate celelalte)să fie o zi bună Pentru Tine LUME!

charles french words reading and writing

An exploration of writing and reading

My experience

#Rehana's 🔥🔥🔥🦋🦋motivational thoughts

The BC Area

news, travel, food, and more

Mădălina lu' Cafanu

stay calm within the chaos

doritesinedorite

Anytime Anywhere

In a Love World

LOVE can rule the world

SUNT UN ADOLESCENT REBEL

.... si asa vreau sa raman...

Grow Income Streams

Grow Your Income Streams Without Working More

Alescritor

Relatos cortos y proyectos de escritor

ratacitpringanduri

Gândurile? Trăiri nespovedite!

A Wayfaring Stranger // Un călător pe acest Pământ

Passing through our ephemeral life on Earth // Trecând prin viața noastră efemeră pe Pământ

vara din ziua de ieri

visez fluturi, sau un oraș în care am fost cândva, dar, cel mai mult, te visez pe tine

Hideaga

"Nu există desăvârsire. Există, oricum, drumul spre ea." (Octavian Paler)

Blogul lui Roman

Blog cu tentă social - politică!

Let's Talk

Life is running,Time is running, So the power, Use it.

allenrizzi

Sempre in Movimento! Published Every Monday and Friday at 12 PM EST

Alisen Dopf

Adventurer. Confidence Builder.

Corabia cu gânduri a Marinei Costa - Marina Costa s shipload of thoughts

Literature, music and other passions in Romanian or English

The Last Chapter

Life past, present, thoughts about the future, and ever changing world

So many books so little time

Omul este atat cat intelege.

MOARA DE VÂNT

BLOG UMORISTIC - Articolele sunt pamflete și trebuie tratate ca atare |"Omenirea are o singură armă cu adevărat eficientă, iar aceasta este râsul" - MARK TWAIN

călătorru'

“Să trăieşti pe Pământ poate fi scump, dar include o călătorie gratuită în jurul soarelui în fiecare an.”- A.B.

imaginecontinua

Pretextul acestui blog este mica mea colecție de fotografii vechi. În timp s-a transformat în pasiune. O pasiune care ne trimite, pe noi, cei de azi, în lumea de altădată, prin intermediul unor fotografii de epocă.

Kingston S. Lim

Pursuing The Global MBA: A Personal Documentation On What Makes The Good Life.

poze "DECÂT"

fotografii cum au cazut

Triangle Writes...

Poetry/Poems, Photography, Travels, Musings, Quotes, Challenges, Awards, Reblogs, Uncategorized

Film Serial

I love to entertain you!

Vrăbiuțe

Cip! Cip!

Onda Lucana

"...che la pecora sia sempre con Voi!!"

Daurel's Blog

Just another WordPress.com weblog

Vasile Cucu - Blog

Din dragoste de viaţă îmi cresc aripi! Blog Cucu Vasile

Jayne.press

A place where you can be human.

FOXTURBO

Pra vc que tem um interesse forte em desenvolver um negócio online,este site é pra você .Entre e fique a vontade!

povești cu miez

.. în fel și chip ..

<span>%d</span> blogeri au apreciat: