Adică doar 16 parlamentari l-au urmat pe Orban? Parcă erau mai mulți, restul ce au făcut? Probabil au făcut ca la Galați, au jucat ca filiala la două capete, să poată vira cum se cere. Ce greață te poate încerca!? Nu mă refer la Gudurău înregistratul, ăsta a plimbat-o de mult. Ceilalți doi se dădeau cu Orban, acum ce fac? Este că am ghicit, strategie din aia ambiguă, să cadă bine oricum pică bobul? Tare-mi plac oamenii ăștia de caracter! 🤥
Arhive pe etichete: caracter
*Caii Se Împușcă*
În ochii lui, duioși, se oglindește cerul
Ca-ntr-o oglindă clară, fermecată,
Și-ngroapă nedreptatea adânc, sub o lăcată,
Și-nfruntă, resemnat și soarele și gerul.
E sprinten ca săgeata și tare cum i-o stâncă
Iar pieptul lui puternic e din oțel armat
Chiar dacă-n el tresare un suflet zbuciumat
Și muge înlăuntru-i durerea lui adâncă.
A fost slugă o viață și rob fără simbrie
Că hrana ce o are abia îl amăgește
Și frunza de la zarzăr, nițel, îl adumbrește
Iar altceva…nimic, doar bici și birjărie.
Stăpânu-i cată pricini și îi iuțește pasul
Cu-njurătură cruntă și lovituri haine
Din aburi de alcol, iar el printre suspine
Își întărește trupul și-și tremură popasul.
Dar într-o zi-n umbrișul și-abruptul de pădure
Trăgea, în sarcini grele, mormanele de lemne,
Stăpânul îl lovea, lăsând pe spate semne
Și speriat de trudă și neputând să-ndure
Se-mpiedecă de cioturi, de frâie și de hamuri
Și se rostogoli în nechezat amarnic
Pe panta lunecoasă a muntelui, zadarnic
Cerca să se ridice, lovea în lemne, ramuri.
Și-nțepeni apoi. Picioarele i-s frânte
Și vlaga și puterea i se duceau spre cer
Dar cel ce-l avusese, mojic în caracter,
Lovea și-acum, să-l scoale ori doar să-l înspăimânte.
Dar ochii goi de-acuma, de neputința cruntă,
Privesc nu ca-n oglindă, ci trist și resemnat…
Și ce-au știut a face? Nimic, l-au împușcat,
Căci caii se-mpușcă iar moartea se înfruntă.