*Dureri Ascunse 7*


– Puterea dumitale de deductie este uluitoare, zise ea sarcastic, intrebantu-se de ce mai statea acolo, supunandu-se privirilor lui.
– Dar ochii sunt caprui, zise el taraganat, N-ar trebuit sa fie verzi?
-Imi pare rau ca nu sunteti de acord, dar Mama Natura avea zi libera cand m-a asamblat.El rase din inima, un ras molipsitor, astfel ca nici ea nu se putu opri sa zambeasca.
– Ma bucur. Asta va face originala. Niciodata nu mi-a placut arta liniei de asamblare. Nici eu, de fapt, nu era conceput din alt aluat, gandi Nina, amintindu-si lucruri pe care i le povestisera Mircea si copiii. Kai de exemplu, nu era un nume obisnuit. Primise numele dupa un prieten chinez al tatalui sau. Avea invatisarea de viking si se nascuse in Texas – o combinatie mai ciudata nici nu-si putea imagina.
  – Luati loc, beti ceva? O invita el, ca si cum ar fi fost gazda.
  – Nu, multumesc, mai bine ma duc sa ma schimb.
Se intoarse in camera ei, unde isi scoase prosopul de pe cap si incepu sa-si usuce parul. Era norocoasa cu parul ei. Firul scurt si ondulat nu avea nevoie de coafor. Numai sapte-opt minute cu uscatorul, si gata. Era gata sa iasa. In timp ce-si aplica rimelul, auzi telefonul sunand si se napusti afara din camera. Kai raspunsese deja. Statea sprijinit nonsalant de perete. Era mai inalt decat isi inchipuise ea, cu umerii lati si solduri inguste. Cizmele ii puneau in evidenta picioarele lungi si puternice. Intreaga lui infatisare emana vitalitate si virilitate.
Din conversatie isi dadu seama ca vorbea cu Mircea, si faptul ca nu-i dadea receptorul o enerva. Statea acolo asteptand, iar el o privea.
– Nu este gata inca, il auzi spunand. O privi. Avea inca halatul cel verde. Si am o idee mai buna, sa cinam in oras. La replica lui Mircea, Kai izbucni in ras. In regula, bine, ne vedem maine. Agata receptorul si zambi catre ea.
  – Minunat par rosu, zise el. Exact cum mi-am inchipuit ca trebuie sa arate. Nina ignora complimentul.
– Telefonul era pentru mine, zise ea cu raceala. El ridica din umeri usor.
– Am crezut ca va imbracati. In plus, era Mircea. Voia sa stie daca sunteti gata sa vina sa va ia. Socrii lui v-au invitat la cina.
– Mi-ar placea sa merg. Dar ce v-a facut sa credeti ca as vrea sa cinez in oras?
– Urma un moment de tacere in care el o privi serios.
– O sa ne intalnim destul de des de acum inainte si am inceput prost. Cred ca ar fi mai bine sa ne cunoasteam inainte sa incepem sa ne uram, lucru care i-ar afecta atat pe Mircea cat si pe copii. Nina nu stia ce sa spuna, mai cu seama ca nu era nici urma de zambet in privirea lui. Era foarte serios. Remuscarile o copleseau. Omul acesta era prietenul cel mai bun al fratelui ei, era unchiul Kai pentru copii. Unchiul pe care-l iubeau si admirau atat. Fusese rautacioasa, si nu era felul ei obisnuit de a se purta. Nu era ea insasi. La fel se purtase si cu parintii si cu fratele ei, care-i suportasera toanele cu rabdare si intelegere. Isi varsa supararea pe toti cei care aveau ghinionul sa-i iasa in cale. Nu ei erau de vina pentru ceea ce i se intamplase, dar se purta cu ei de parca ar fi vrut sa-i pedepseasca, sa-i faca sa sufere asa cum suferea si ea. Tot ce simtea era durere si furie si nu stia cum sa scape de aceste sentimente.
Inghiti in sec, inclestandu-si pumnii. Il privi direct in ochi.
– Va datorez scuze, zise. Purtarea mea este fara sens. Nu sunt asa de obicei. Un zambet usor lumina fata lui.
– Scuzele sunt acceptate.
– Multumesc. Si… daca invitatia mai este inca valabila, as vrea sa merg in oras.
– Bun, si cu permisiunea ta, am sa-ti spun Nina.
– Oh, da, bineinteles. Imi stiai numele?

Anunțuri

Tag-uri:, , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

6 gânduri despre „*Dureri Ascunse 7*

  1. Eric 21 Octombrie 2014 la 5:53 Reply

    wow – strange and real – moving, I think. TY

    Apreciază

    • Ileana 22 Octombrie 2014 la 2:24

      Yeah wow! continue to be interesting to the strange …;)
      A beautiful evening!

      Apreciază

  2. Aliosa 10 Octombrie 2014 la 10:37 Reply

    ” Dureri ascunse ”
    la timp nespuse
    se inoculeaza unse
    de nu sunt spuse !!! 🙂 🙂 🙂

    Apreciat de 1 persoană

    • Ileana 11 Octombrie 2014 la 0:30

      Pai…eu le tot spui de la 1…ajunse-i la 7… 🙂
      Le voi spune pana la sfarsit… 🙂
      Multumesc frumos pentru comentarii, noapte buna, iar de maine weekend frumos alaturi de sotie, copii, nepotei si tot ce va este drag! Cu respect Ileana!

      Apreciază

  3. E o povestire mai lunga, in mai multe parti? Foarte interesanta. Astept continuarea. 🙂

    Apreciază

    • Ileana 8 Octombrie 2014 la 1:06

      Da, incepe cu Dureri Ascunse 1. Am ajuns la 7, vine si continuarea…o sa fie mai picanta… 🙂 …
      La articole proza este inceputul 🙂
      O seara frumoasa!

      Apreciat de 1 persoană

Cu respect Ileana!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

CÂTEVA GÂNDURI DINTR-O MIE!

Cărțile educă spiritul!

tavolozza di vita

~☜❤☞~Pensa con il cuore e vivi l'attimo~☜❤☞~ Poetyca

Circolo16

Laboratorio sociale di Cultura creativa libera

BalconeFiorito

Giardinaggio: idee, consigli e fotografie di Francesco Diliddo

Stările lui J

Am dat cuiva bogăţia câtorva gânduri şi m-am întors în sărăcia mea.

Illusion's Street

străduţa mea de iluzii

HipnosNews

Para los buenos entendedores.

*Ana-Maria.PM*

Personal blog, books and thoughts

Blog de ifose

"Trăiesc pentru a scrie și scriu pentru a trăi!"

bloguluicre.wordpress.com/

#te digo una broma

69

Cel mai bun mod de a face dragoste e sa faci sex!

Universul astral

Dubito ergo cogito, cogito ergo sum

Amăgiri

Când au uitat să zboare, oamenii au învăţat să meargă. Atunci au cucerit pământul. Azi privesc cerul şi-şi doresc aripi. I-au uitat libertatea.

IMENSITATEA IUBIRII CU MARIA BOTNARU

Port cuvântul, că-i sunt omul, care-i duce-un rost, ca pomul: Nu-i pe lume armonie mai înaltă și mai vie, ca frumoasa POEZIE! Maria BOTNARU

Eltiempohabitado's Weblog

Blog de Julie Sopetrán. Poesía para niños y adultos.

Maryam

SONGWRITER FLAMENCO FUSIÓN MUSIC

Explosion

Tell me, do you see the storm that’s inside of me? Can you see through my eyes that I’m about to explode?

Lula Blog

Un blog inspirat din viața reală!

Incercari

de ginduri

Gara pentru noi

blogul Renatei

VIAŢĂ TRECĂTOARE-BLOGUL LUI VALY

VIATA NE-A FOST DATA DE DUMNEZEU SI TOT EL O VA LUA CAND VA VENI TIMPUL.IMPORTANT E SA TRAIM IN ASA FEL INCAT, PRIVIND IN URMA, SA NU AVEM MARI REGRETE.NIMIC NU-I INTAMPLATOR IN ACEASTA LUME MARE.TOTUL ARE UN ROST.

Thoughts📜

I spend most nights at home falling in love with the idea of you.

JoseRaSan66

Cuando Lo Pequeño Se Hace Visible...

Tapparella.

Risvolti Psicologici Demotivanti ed altre Amenità Tardo Post Adolescenziali.

De prin cărți adunate..

„Cele mai bune cărţi sunt cele care îţi spun ceea ce ştii deja”-George Orwell

Calator spre infinit

Ca sa scapi definitiv de fantasme trebuie sa-ti aduni curajul si sa le privesti in ochi. - Patrick Modiano

Blogul meu de calator

Let' s conquer the world!

yocollector - Romania

amalgam, colectii diverse, amintiri, insigne, brelocuri, artizanat, magneti frigider, etc...

prietendevremerea

O vorba buna

Lumea lui Alexandru

Despre viaţă, oameni, natură, flori, animale, locuri şi lucruri

Alioşa

File de jurnal

Oovi's Weblog

sunt... doar calator care vrand... nevrand... lasa un semn...

Hideaga

"Nu există desăvârsire. Există, oricum, drumul spre ea." (Octavian Paler)

poetryandloveblog

Versuri şi Meditaţii

jllopart

la poesía es libertad

Almeno Tu

racconti e riflessioni

%d blogeri au apreciat asta: